Cine sînt eu?

Cine sînt eu? Şi ce este fiinţa mea, dacă nu un lucru de scîrbă? La început e pămînt pe urmă putreziciune, iar mijlocul e plin de toată urîciunea. Iar mai departe: Ce este viaţa mea? Şi cîtă este? Un ceas şi apoi moartea. Ce-mi pasă mie de aceasta sau de aceea? Iată degrabă voi muri pentru că viaţa şi moartea o stăpîneşte Hristos. La ce mă în­grijesc eu şi mă gîlcevesc în deşert? N-am trebuinţă decît de puţină pîine. Iar ceea ce-mi prisoseşte, de ce îmi trebuie? Dacă o am pe aceasta, a încetat orice gri­jă. Iar dacă n-o am, să mă îngrijesc numai de ea, pen­tru nedesăvârşirea cunoştinţei mele, măcar că este Dum­nezeu care poartă grijă.

Cuv. Petru Damaschin - Filocalia vol. 5


Cele mai vizitate postări

Dor de veșnicie, dor de Cer