Raza intrusă

Mi-am pus ochelarii de interior și am coborât
Să inspectez interstițiile dintre fotonii unei raze
Venite de curând, ce părea
Că nu luminează suficient.
Printre cristalele de gânduri iluminate
Sau umbrite de rațiune,
Am întâlnit, strălucitor și străveziu, rubinul;
El este un cuget sângeriu ce m-a atras instant
Și am aflat că îndeobște acumulează razele venite.
Raza recentă nu obținuse viză de intrare,
Nefiind parte a Luminii transcendente.
Dar, totuși, licărea și ea o lumină oarecare.
„Este o imitație periculoasă”, am auzit o voce;
O voce cu aripi aurii, ce radia dulci sentimente.
M-am oprit rugându-mă.
Vocea a-nțeles că pe Ea o rog
Și-ndată alungă raza intrusă.

Petru J. // Arad, 14.11.2016

Comentarii

CELE MAI CITITE

Dor de veșnicie, dor de Cer

Mănăstirea Bănceni - Ucraina: PS Mihail Jar învie oameni, crește orfani, îngrijește bolnavi... iubește oamenii

Stareţul Sofronie de la Essex (1896 - 1993)