Mână la adânc!

„Mână la adânc!” o Voce îmi grăia
când doar iluzii pescuiam în marea vieții.
Îmi îmbunătățeam echipamentele
navale și de pescuit,
ne-nțelegând îndemnul veșniciei.
Furtunile cu fulgere de vorbe ce inimi
săgetau și noianul de învolburate valuri
ale destinelor zdrobite de stâncile
trufiei mi-au amintit îndemnul
ce nu-l înțelesesem.
Belșugul ce-a venit, se însoțea cu teama
neputinței, dar fiind chemat, răspuns-am
„da” cu bucurie.
M-am îndoit pe valurile
ce-au urmat, doar pân-am auzit:
„De vrei să scapi de Nero, în locul tău
a doua oară Mă voi răstigni!”

Petru J. // Arad, 10.01.2017

Comentarii

Cele mai vizitate postari

Dor de veșnicie, dor de Cer