Postări

Se afișează postări din octombrie, 2016

Maria Magdalena

Dis-de-dimineaţă la mormânt mergând,
Maria Magdalena piatra ridicată o găsi;
Că Domnul ar fi fost furat, presupunând,
Îngrijorată, s-anunțe pe Petru și pe Ioan, fugi.

După ce mormântul gol cei doi l-au cercetat,
Au plecat, iar ea, plângând, cu gândul la Iisus,
Părelnic, un grădinar văzu și L-a-ntrebat:
De Tu L-ai luat, spune-mi, te rog, unde L-ai pus?

Îl vedea dar nu-L recunoștea pe Cel ce-a-nviat,
Nefiind o înviere c-a lui Lazăr, în trupul de țărână,
Era de nerecunoscut cu trupul cel transfigurat,
Un trup de Inviere, nesemănând cu Rabi de la Cină.

Când El pe nume o strigă, abia atunci L-a cunoscut,
„Rabuni!” exclamă și voit-a a-L atinge, dar zisu-i-a Iisus:
„De Mine nu te-atinge, că încă la Tatăl nu M-am dus”,
Iar ea, fugind la ucenici,
„pe Domnu' L-am văzut” le-a spus.

Petru J. // Arad, 29.10.2016

Sfantul Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir

Imagine
Sfantul Mare Mucenic Dimitrie este cinstit pe data de 26 octombrie. A trait in timpul imparatilor Diocletian (284-305) si Maximian (286-305). Din viata sa, inscrisa in Sinaxare, aflam ca a fost fiul prefectului din Tesalonic. Datorita calitatilor sale, este numit dupa moartea tatalui sau, guvernator al Tesalonicului. Tinand seama de faptul ca Dimitrie nu a ascuns ca este crestin, a fost intemnitat. In vremea aceea, crestinii erau trimisi ca pedeapsa, sa lupte cu gladiatorii. In aceste lupte, crestinii erau victime sigure. Potrivit traditiei, Nestor - un tanar crestin, cere binecuvantarea de la Sfantul Dimitrie sa-l omoare pe Lie, gladiatorul favorit al imparatului, pentru a pune capat luptelor sangeroase. Dimitrie il va insemna cu semnul sfintei cruci pe frunte si ii va spune: "Du-te si pe Lie il vei birui, iar pe Hristos Il vei marturisi". Prin rugaciunele Sfantului Dimitrie, Nestor reuseste sa-l strapunga cu lancea pe Lie. La finalul acestei lupte, imparatul Maximian poru…

Albina

Un zumzet matinal de transparente aripi
Urma un zvon de dulce, spre-nălțimi;
De nuntă împodobită cu dalbele-i cununi
Se veselea în raze pădurea de salcâmi.

La mii de nunți florale, în viața lor de-o vară,
Tainicele chemări, albinele le-au onorat;
Prinos de dulce printre flori aflară
Și stupul devenea tot mai bogat.

Surprinsă pe-o petală când vizita o floare
O albinuță din stupină s-a destăinuit:
„Akedia - din vlăguire o prefacem în ardoare,
Râvnă și silință prin hărnicie-am dobândit.

Fagurii îi umplem și puietul îl hrănim,
Regina o-ngrijim și pază asigurăm,
Iar pentru stup, noi viața datorăm.

Plăcerile humei ne sunt necunoscute,
Ne rugăm, ne bucurăm, muncim
Și ca martirii, pentru frățietate ne jertfim.”

jp // Arad, 25.10.2016

Funii de foc

Lumina cea gândită a ochilor trecând
Prin sticle fumurii și vag rotunde,
Străfulgerare se făcea în cel venit plângând,
Călătorindu-i cugetul prin sine, în secunde.

Năpraznice furtuni îi răscoleau trecutul,
Simțea năluci vorbite ce n-ar fi vrut să plece.
Deodată, Lumina îi cuprinse și sufletul și lutul,
Ușurare devenea, ne-nțelegând ce se petrece.

Strigat cu dragoste pe nume, s-a uimit;
Voit-a să-și spună cu suspine a inimii durere,
Dar nu mai reuși, căci sfântul renumit
Știa-nainte care îi este îngândurata vrere.

Prin funiile de foc ce ochii lor legară,
Arsenie Boca, sfântul, comunicare-a devenit.
Un Duh de pace, cel venit simțise cum coboară
Și liniștea-i cuprinse lăuntricu-nnoit.

Petru J. // Arad, 22.10.2016

Suferința fără vină

Din ochișorii mânzului neînțărcat
Lacrimi tăcute lin se prelingeau,
Căzuse și-un picior și-a fracturat;
Trebui-va împușcat, ne lămureau.

Ne frământau întrebări nenumărate:
De ce ființe fără vină și plăpânde
Atâta de curate și atât de delicate
Trebuie să sufere asemenea osânde?

Dar copilașii care suferă atrocități
Sau boli, războaie sau înfometări
Pentru ce păcate datorează plăți?
Și astfel siliți, ajunserăm la cugetări.

Un răspuns am primit, pe nevorbite:
Domnul armonia universală va restabili
Doar când toate păcatele lumii fi-vor ispășite,
Multe dintre ele de nevinovați copii.

Domnul răsplătește cu răsplată divină
Pe Iovii ce pentru El vor suferi nevinovați,
El fiind modelul - Suprema Suferință fără vină -
Solidaritate făcându-Se, cu cei ce cu păcatele-s legați.

jp // Arad, 20.10.2016

Timpul

Timpul străbătut aici îmi este: trecut sau viitor,
Prezentu-mi este punct și punctul e nimic.
Măcar secunde de Lumină de-aș avea
Prezentul meu s-ar dilata și aș vedea cât sunt de mic.

Pentru sfinți prezentul este Veșnicie.
Încă de-aici și-acum printr-o curată viețuire
Reușit-au să zboare peste-ale naturii legiuiri
Și să câștige, ca răsplată, Împărăteasca locuire.

Istoria se desfășoară în timpul fizic, astronomic,
Dar Veșnicia, al cărei prezent e fără de sfârșit,
Simultan trecutul și viitorul le privește...
În acest fel proorocii - vedere-înainte-au dobândit.

jp // Arad, 18.10.2016

Toamna

Prin viile copilăriei mele veseli alergam,
O ceată mică de copii vioi și-mbujorați;
Cu aroma dulcelui ciorchine ne-mbătam,
Cântam și ne jucam și ne aveam ca frați.

Atât de multe coșuri de struguri străvezii
Cules-am sub soare autumnal cu blânde raze
Și încă mulți ne așteptau pe frunze ruginii,
Visând la jertfa teascului și-a noii ipostaze;

Ipostază pe care orice boabă din vie și-o dorea:
Prin jertfa ei – prefacere-n Potir a deveni.
***
De-acum, de când în toamna vieții am ajuns,
Dorința unui bob de strugure o am ca vrere;
De gingășia devenirii în inimă să fiu pătruns,
Să am curajul jertfei în Domnul, spre-Nviere.

Petru J. // Arad, 18.10.2016

Întoarcere

De ce-ai plecat de lângă mine
Odor neprețuit al sufletului meu
Tu, numai Tu, îmi ești Iubire
Mi-e atât de greu, atât de greu...

Nu am știut a prețui cum se cuvine
Atâtea daruri câte am primit
Credeam că le-am agonisit prin mine,
Dar prin cercări, Tu m-ai trezit.

Am început vorbirea cu Tine-n rugăciune
Și alinare și vindecare Te-ai făcut,
Viața mi-ai schimbat printr-o minune
Lacrimi amare-n bucurie-ai prefăcut.

Dar Te-am pierdut de scurtă vreme
Și-o veșnicie mi se pare c-a trecut
Eu știu că vei veni-napoi la mine
Fiindcă Tu ierți pe vameșul căzut.

Tu-aștepți pe fiul cel rătăcitor
Să se întoarcă și să fie iarăși viu
Iubirea Ta de Tată este nesfârșită;
Eu nu mai vreau să-Ți fiu argat, ci fiu.

Căință am, dar ispășire pentru toate
Nici de-aș trăi matusalemic
pentru canoane nu ar fi de-ajuns;
Tu ești Lumina ce-l scoți din întuneric
Pe cel căzut și-ntors cu sufletul străpuns.

jp // Arad, 14.10.2016

Sfanta Parascheva

Imagine
Sfanta Parascheva de la Iasi este pomenita de catre Biserica Ortodoxa Romana pe 14 octombrie. Sfanta Cuvioasa Parascheva este cea mai cunoscuta dintre toti sfintii ale caror moaste se afla in tara noastra. Onomasticul grecesc paraskevi inseamna "a cincea zi a saptamanii, vineri". In traditia populara "Sfanta Vineri" era considerata stapana peste lumea femeilor, indeletnicirile acestora (cusutul, torsul, tesutul) fiind controlate de ea. Ocrotitoarea Moldovei aduna an de an, la Iasi, sute de mii de pelerini. [...] Ingropata ca o straina, nimeni nestiind cine era
Sfanta Parascheva s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune ca pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit intr-o biserica cuvintele Mantuitorului: "Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o fac sa-si daruiasca hai…

Plansul

Un frate l-a intrebat pe avva Pimen: "Ce sa fac impotriva pacatelor mele?“. Batranul ii zice: "Cine vrea sa se izbaveasca de pacate, se izbaveste prin plans; cine vrea sa dobandeasca virtuti, le dobandeste prin plans. Plansul este calea pe care ne-au lasat-o mostenire Scriptura si Parintii, care au zis: «Plangeti!». Nu exista alta cale in afara de aceasta“.
sursa: CrestinOrtodox.ro

Parintele Serafim Rose: Viata de azi

Imagine

Reverie

„Stăpâne Doamne, Tu ești milostiv
Sufletul meu te-a cunoscut”,
În lume pentru mine ai venit
Chenoză și-Nviere Te-ai făcut.

Aici ești și acum, pentru-ntreaga fire
Din Sfânt Potir Biserica-ntrupezi;
Ești și-n Treime și ai coborât și-n lume
Țărâna prin iubire s-o transfigurezi.

Fără Tine eu nu mai vreau să fiu
Ești aer, ești cer senin și ești Lumină
Ești bucurie veșnică și nerostită taină
Ești Universul Viu și-a Raiului grădină.

Prea mult am rătăcit în bezna vieții
De-acum mă țin de Tine dulcele meu Mire
Fiindcă nu vreau să Te mai pierd nicicând
Prin mila Ta aș vrea sa fiu în veci cu Tine.

jp // Arad, 9.10.2016

Bucuria

Fericita întristare pare-un paradox
Cât încă ne dorim plăcerile lumești.
Când încercările ce vin le asumăm
Vom fi noian de bucurii duhovnicești.

Bucurie sufletească nu putem avea
În timp ce simțurile se desfată:
Voluptatea cu-ncercarea nu se potrivesc
Bucuria cu plăcerea nu e aliată.

Tristețea este patimă și boală,
Iar leacul Bucurie se numește
Primit prin darul Euharistiei
Ne vindecă și ne-odihnește.

jp // Arad, 9.10.2016

Viata Sfintei Maria Egipteanca

Imagine

Liniștea

Nu liniștea cea fără sunet
Sau a confortului și-a bogăției
O caută neliniștita noastră fire,
Ci-naltele tăceri ale veciei.

Liniștea pe care s-o căutăm
A sufletului este, nu a humii,
Cu Cerul împăcare ni se cere să avem
Ca început al curățirii și-al lepădării lumii.

Treapta de sus a liniștirii este isihia,
Viteazul zbor spre Cer al bărbăției,
E contemplație și rugăciune,
Extaz, răpire și pregustare-a-Mpărăției.

Petru J. // Arad, 8.10.2016

Radio Trinitas – Emisiunea „Poesis”

Biblia Ortodoxa – Ioan Cap. 6 – Lect: Pr. Adrian Mazilita

Imagine

Biblia Ortodoxa – Ioan Cap. 5 – Lect: Pr. Adrian Mazilita

Imagine

Biblia Ortodoxa – Ioan Cap. 4 – Lect: Pr. Adrian Mazilita

Imagine

Biblia Ortodoxa – Ioan Cap. 3 – Lect: Pr. Adrian Mazilita

Imagine

Biblia Ortodoxa – Ioan Cap.2 – Lect: Pr. Adrian Mazilita

Imagine

Biblia Ortodoxa – Ioan – Cap.1 – Lect: Pr. Adrian Mazilita

Imagine