ORIZONT ORTODOX

Păr. Ștefan Negreanu: „Duminica Izgonirii lui Adam din Rai” (26.02.2023)

...V-ați pus vreodată această întrebare???... ...Greu răspuns... ...Si totusi răspunsul la această întrebare este mai presus de măsurile şi legile omeneşti. ...Pentru că smerenia nu are o definiție... ...Smerenia înseamnă să dorești Cerul în tine dar să nu uiți că te hranesti încă cu roadele pământului... ...Smerenia înseamnă să dai ce ai in suflet fără să ceri nimic în schimb... ...Smerenia înseamnă ca atunci când se face prezența, nimeni să nu răspundă, pentru că în momentul în care vezi că ești smerit, atunci ai căzut în cea mai mare înșelare... ...Smerenia înseamnă să fii cu predica de pe munte și cele 9 Fericirii în suflet ... ... dar să vezi că te-ai inzapezit pe muntele celor 10 Porunci și cauți să alergi la rugul aprins al credinței. ...Smerenia înseamnă să vrei sa ajungi pe Muntele Taborului dar să te impotmolesti pe anevoiosul drum al postului ...și mai cu seamnă să te gândești mereu la cuvintele Evangheliei și să oftezi că nici pe sfert nu le-ai împlinit...

Cel care vrea să se roage cu minte curată, nu trebuie să afle noutățile ziarelor, să nu citească cărți fără legătură cu viața noastră duhovnicească, mai ales cele care stârnesc patimile, și să nu cerceteze din curiozitate cele care privesc viața celorlalți. Toate acestea aduc în minte gânduri străine, iar când omul încearcă să le lămurească, ele și mai mult tulbură și îngreuiază sufletul. Când sufletul va fi învățat de Domnul despre dragoste, atunci se tânguiește pentru toată lumea, pentru toată zidirea lui Dumnezeu și se roagă ca toți să se pocăiască și să primească Harul Sfântului Duh. Dar dacă sufletul pierde Harul, pleacă dragostea de la el, pentru că fără Harul lui Dumnezeu este cu neputință să iubească cineva pe vrăjmași și atunci ies din inima sa gânduri viclene, așa cum spune Domnul (Matei 15, 19; Marcu 7, 21-22). Fără smerenia lui Hristos nu se curăță mintea și niciodată nu se odihnește sufletul în Dumnezeu, ci este tulburat totdeauna de diferite gânduri, care împie

Pr. Lucian Farcașiu: „Duminica Înfricoșătoarei Judecăți” (19.02.2023)

Viaţa noastră este plină de tensiuni. Toate zilele şi nopţile le petrecem în grija de a ocoli păcatul. Iată, nu demult un suflet a venit către noi şi a zis: „Când eram slobodă de credinţă şi trăiam fără Dumnezeu, eu nu aveam probleme şi viaţa se desfăşura simplu. Iar acum nici ziua nici noaptea nu am linişte“. Şi sufletul acela începător se revărsa în rugăciune simplu, înaintea lui Dumnezeu: „Doamne, ce ai făcut cu mine? Acum, nu mai aflu nici loc, nici clipită când să fiu liniştită”. Aşa si cu viata monastică – este o încordare-limită a puterilor omeneşti şi a atenţiei. Cu toate acestea, din afară pe monahi îi putem asemăna cu o sârmă electrică de înaltă tensiune pe care păsărelele pot şedea, şi şed liniştite, atunci când prin acele sârme trece o energie ce mişcă trenuri, luminează case, încălzeşte pretutindenea – toată viaţa numai de ea este mişcată. Sf. Sofronie Saharov sursa: altarulcredintei.md

-Să nu mai vorbeşti în biserică! Te aşteptai să-L întâlneşti în bucurie pe Hristos, să te umpli de lumină, căci te mărturisiseşi altui părinte, care te dezlegase de toate păcatele, încă din copilărie până acum. Aşadar a mai rămas ceva de plătit? (încă o factură?). Ce caut aici, în această mitropolie, unde moaştele sfintei Parascheva m-au ajutat de atâtea ori şi unde n-am deschis gura, decât ca să mă spovedesc?! Şocul este atât de mare, încât nu pot răspunde la nedreapta certare. Chirurgical, sufletul meu a fost golit de toată bucuria şi viaţa sa. Poate fi depus la morgă. Mai există momente când sufletul este ascultător: atunci când trupul este hrănit şi mulţumeşte fără cuvinte Domnului, pentru bucuria pe care o încearcă. Ei bine, aproapele meu a găsit acest pârleaz şi, în vremea cinei, a năvălit cu îngrijorări: -Ţăranii aruncă laptele pe câmp, nimeni nu-l mai cumpără! Au desfiinţat fabricile de lapte! Nu vei mai găsi lapte să cumperi! -De ce faci asta? Ştii c

Pr. Ștefan Negreanu: „Întoarcerea fiului risipitor” (12.02.2023)

De la pag. 212: Talcuirea parabolei Fiului risipitor La pag. 223: Talcuirea parabolei "Iconomului necredincios" (Luca 16, 1-9) A4-Sf. Teofilact Al Bulgariei, Talcuirea Sfintei Evanghelii de La Luca by LazarGheorghe

Pe acestea, dar, sa le savirsim cu multa sirguinta. Daca din om nemilos, ai ajuns milostiv, ti-ai vindecat mina uscata! Daca in loc sa te duci la teatru, te duci la biserica, ti-ai vindecat piciorul, care schiopata! Daca ochii tai nu mai umbla dupa femei desfrinate si nici dupa frumusete straina, ti-ai deschis ochii tai cei orbi! Daca in loc de cintece dracesti, inveti cintece duhovnicesti, ai inceput sa vorbesti, mut fiind!  Acestea-s cele mai mari minuni! Acestea-s semne nemaiauzite! Daca ne vom duce viata savirsind aceste minuni, vom ajunge prin ele si noi oameni mari si minunati, vom atrage si pe toti cei pacatosi la virtute si ne vom bucura si de viata ce va sa fie, pe care, faca Dumnezeu ca noi toti sa o dobindim, cu harul si iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Caruia slava si puterea, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Sf. Ioan Gura de Aur - PSB 23, Omilia XXXII

Pr. Marius Dărăban: „Vameșul și fariseul” (5.02.2023)

Şi eu mă gândesc că păcătuiesc. Nu merg bine. Însă tot ceea ce mă necăjeşte prefac în rugăciune, n-o închid înlăuntrul meu, merg la duhovnic, mă spovedesc, s-a isprăvit! Să nu ne întoarcem înapoi şi să spunem ce n-am făcut. Însemnătate are ce-o să facem acum, din această clipă şi mai departe. Precum spune Apostolul Pavel: …uitând cele ce sunt în urma mea, şi tinzând către cele dinainte (Filip. 3, 14). Pe Apostolul Pavel l-a cercat duhul temerii spre a-i tăia strădania către Hristos, dar el a prins îndrăzneală şi a zis: Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine (Gal. 2, 20). Şi celelalte: Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? Precum este scris: „Pentru Tine suntem omorâţi toată ziua, socotiţi am fost ca nişte oi de junghiere” (Rom. 35-36). Şi Împăratul Prooroc David: Nu voi muri, ci voi fi viu, şi voi povesti lucrurile Domnului (Ps. 117, 17). Să vă desfăt

Dorul de-a grăi către Tine, Doamne, mă sileşte să-Ţi vorbesc, dar nevrednicia şi păcătoşenia mea îmi poruncesc să tac. Cine îşi adună în visteria sa rugăciuni şi milostenii acela se îmbogăţeşte în Dumnezeu. Alţii îşi adună bani; dar tu adună-ţi rugăciuni şi milostenii. Alţii se veselesc cu fluiere şi muzică, dar tu veseleşte-te cu psalmodierea şi cu preaslăvirea lui Dumnezeu. Unii îşi găsesc veselia în plăceri; dar tu găseşte-ţi veselia în Dumnezeu, Care ţie şi tuturor celor ce-l iubesc pe El v-a pregătit cununa slavei. Cel nepăsător se gândeşte în timpul rugăciunii la sfârşitul ei, să audă : amin; iar cel ce se roagă cu mintea trează nu este împovărat de durata slujbei. Pe un frate înainte de priveghere gândul îl îndemna, zicând: astăzi acordă-ţi odihna şi nu te scula la priveghere. Însă el îi răspundea gândului: gândeşte-te că mâine nu te vei mai scula , de aceea este mai bine să te scoli azi. Roagă-te lui Dumnezeu, vărsând lacrimi înaintea harului Său

Pr. Lucian Farcașiu: „Întâmpinarea Domnului” (2.02.2023)