ORIZONT ORTODOX

Păr. Lucian Farcașiu: „Tânărul bogat” (27.08.2023)

„Tinerețe fără bătrânețe nu se poate. Se poate însă altceva: bătrânețea mereu să întinerească. Să dispună de suficientă autoritate morală și de suficient avânt pentru a face tineretul să priceapă că opusul frumuseții nu este atât hidoșenia, cât îndobitocirea, iar al libertății nu poate fi decât mecanizarea și stereotipia. De asemenea, că fără ordine sau, cu un cuvânt și mai pregnant, rânduială, adică fără disciplină liber consimțită a minții va avea parte numai de simplă zbenguială anarhică și ea aducătoare nu de mai multă libertate, ci, nu după multă vreme, de asuprire și întuneric. Se mai cuvine ca bătrânețea să știe să sufere la fel ca tinerețea. Să aibă o privire deopotrivă de limpede, neconformistă și nemărginită ca și tinerețea. Să-și pună aceleași necruțătoare întrebări. Să nădăjduiască la fel de patetic ca și tinerețea.” Nicolae Steinhardt - „Primejdia mărturisirii" sursa: aici...

Cum pot creștinii să-și protejeze copiii care, frecventând școala, au acolo contact cu pornografia, cu drogurile și altele, și se întorc acasă cu obiceiuri rele? – E cel mai greu lucru. Pentru că lumea îi are pe copii zece ore pe zi, iar părinții, patru-cinci ore – dacă le au și pe astea. Este foarte greu. Dar eu cred că ei pot face mai mult. Depinde de cum trăiesc ei înșiși. Așa cum mama, prin hrana pe care o ia, cu aceea își hrănește și pruncul – din hrana pe care o mănâncă scoate lapte pentru copilul ei și îl hrănește cu el – , tot așa și în latura duhovnicească. Dacă suntem cu adevărat oameni care ne atingem de harul lui Dumnezeu, harul acesta va împărăți și în casa noastră și, în contactul nostru cu copiii, li se transmite acest har. Ca să vorbesc de-a dreptul, cel mai important pentru copii este să ne rugăm și să-i predăm lui Dumnezeu cu încredere, și El îi va păzi întreaga zi. Știu multe întîmplări în care rugăciunea părinților i-a păzit pe copii de mari primejdii și de mari...

Mândria este primul pui al diavolului. (Evagrie, Filocalia I) Mândria este cauza tuturor relelor. (Sf. Ioan Gură de Aur) Mândria este lipsa cunoașterii de Dumnezeu . (Sf. Maxim Mărturisitorul) Mândria este ca o umflătură a sufletului plină cu noroi ; dacă e coaptă, se sparge și pricinuiește multă scârbă. (Sf. Nil Ascetul) Mândria este o patimă nerațională ce se strecoară în fiecare lucrare a virtuții... crește împreună cu celelalte virtuți. (Sf. Nil Ascetul) Mândria este asemenea unui copac înalt și puternic ale cărui ramuri toate sunt șubrede , iar dacă cineva se va urca în el, se va prăbuși îndată de sus. (Sf. Efrem Sirul) Cine este mândru nu se cunoaște pe sine ; căci dacă s-ar cunoaște pe sine și prostia care se cuprinde în el, nu s-ar mândri. Iar cine nu se cunoaște pe sine cum poate să cunoască pe Dumnezeu? (Sf. Marcu Ascetul) Nimic nu poate sfâșia trupul Bisericii atât de mult ca mândria. (Sf. Ioan Gură de Aur) Dacă vrei să biruiești mândria , orice ai f...

Păr. Ștefan Negreanu: „Adormirea Maicii Domnului” (15.08.2023)

ÎPS Timotei al Aradului: „Mutarea Moaștelor Sf. Maxim Mărturisitorul” - Hramul de vară al Bisericii Facultății Ortodoxe și a Seminarului Ortodox din Arad – 12.08.2023

La Vecernia Prăznuirii Mutării Moaștelor Sf. Maxim Mărturisitorul – 12.08.2023

Ascultarea desăvârşită faţă de Dumnezeu, fără niciun fel de împotrivire, chiar şi dacă anumite lucruri par iraţionale şi greu de împlinit. Predarea în mâinile lui Dumnezeu. Ceea ce rostim la Dumnezeiasca Liturghie spune totul: „Toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm!”. Acelaşi lucru se regăsește şi în rugăciunea pe care o zice preotul în taină: „Ţie, Stăpâne, Iubitorule de oameni, Îţi încredinţăm toată viaţa şi nădejdea noastră, şi cerem şi ne rugăm şi cu umilinţă la Tine cădem…”. Ţie, Doamne, Ţi le lăsăm pe toate. Aceasta este încrederea în Dumnezeu. Aceasta este sfânta smerenie. Aceasta îl preschimbă pe om. Îl face dumnezeu-om. Cel smerit este conştient de starea sa lăuntrică şi, deşi aceasta este urâtă, el nu-şi pierde personalitatea. Cunoaşte că este păcătos şi se întristează din pricina asta, dar nu deznădăjduieşte, nu se mistuie pe sine. Cel ce are sfânta smerenie nu vorbeşte deloc, adică nu se împotriveşte. Primeşte să i se facă observaţii, să-l controleze cei...

Prin ascultare de părintele duhovnicesc și prin smerenie ne vom izbăvi de toate pedepsele și chinurile. Cel ce păzește acestea neșterse în cugetul său nu se va împotrivi niciodată în inima sa când va fi certat, sau sfătuit, sau mustrat. Fiindcă cel ce cade în asemenea rele, adică în contrazicere și necredință față de părintele și învățătorul său duhovnicesc, se rostogolește jalnic în prăpastia iadului, încă trăind, ca un fiu al neascultării și al pierzaniei. Cei ce au pus temelie bună, cu frică și cu cutremur, credinței și nădejdii, în curtea evlaviei, și și-au rezemat cu neclintire picioarele pe piatra ascultării de părinții duhovnicești, socotind cele poruncite de ei ca ieșite din gura lui Dumnezeu, și zidindu-le pe acestea fără șovăire pe temelia aceasta a ascultării întru smerenia sufletului, izbutesc îndată să împlinească această mare și primă faptă: să se lepede de ei înșiși. Căci împlinind cineva voia altuia și nu pe a sa, înfăptuiește nu numai lepădarea de sufletul său, ci...

Păr. Ștefan Negreanu: „Schimbarea la Faţă a Domnului” (6.08.2023)

Şi patimile ce izvorăsc din acestea 1. MÂNDRIA: Slava deșartă, lăudăroșenia, trufia, nesupunerea, batjocura, ipocrizia, invidia ş.a. 2. IUBIREA DE ARGINȚI: Lăcomia, nemilostivirea, împietrirea inimii, furtul, răpirea, minciuna, nedreptatea, viclenia, sperjurul, simonia, ierosilia, înșelarea ş.a. 3. DESFRÂNAREA: Adulterul, sodomia, zoofilia, pedofilia, violul, malahia, incestul, nerușinarea, orbirea minţii, lipsa conştiinţei, necredinţa ş.a. 4. INVIDIA: uneltirea, vrăjmăşia, bucuria de rău, cearta, osândirea, înşelăciunea, trădarea, uciderea, ingratitudinea, tristeţea la binele altuia ş.a. 5. LĂCOMIA PÂNTECELUI: lăcomia, beţia, risipa, iubirea de plăcere, senzualitatea (concupiscenţa) ş.a. 6. MÂNIA: Blasfemia, ura, amintirea răului, cearta, sperjurul, blestemul, înjurătura, controversa, uciderea ş.a. 7. LENEA (Akedia): micimea de suflet, moleşeala, tristeţea şi imobilitatea faţă de binele ce-l poţi face, dezvinovăţirea păcatelor, deznădejdea, necredinţa, indolenţa şi lipsa faptel...