Sfanta Treime
Conform traditiei dupa care, in ziua urmatoare marilor praznice,
sarbatorim persoanele care au slujit ca instrumente ale evenimentului
praznuit, sau care au avut un oarecare rol in savarsirea lui, a doua zi
dupa Duminica Pogorarii Sfantului Duh, adica in Lunea Rusaliilor,
Biserica ortodoxa praznuieste pe Sfantul Duh,,a treia persoana a Sfintei
Treimi, precum indica Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea
Cincizecimii : „intru aceasta zi, praznuim pe insusi Preasfantul si de
viata facatorul si intru tot puternicul Duh, Carele este unul din
Treime Dumnezeu…”. In calendarele romnesti de perete aceasta zi e
trecuta ca sarbatoarea Sfintei Treimi. Denumirea aceasta, de data mai
noua, reprezinta probabil o influenta catolica (la catolici Sfanta
Treime e sarbatorita in prima Duminica dupa Rusalii).
In sec. XII, nici
in Apus nu era inca generalizata o asemenea sarbatoare, ci era privita
in unele manastiri ca o inovatie; ea a fost stabilita definitiv in Apus
abia la 1334. In calendarele celorlalte Biserici Ortodoxe insa, Lunea de
dupa Rusalii este numita inca Lunea Sfantului Duh, ca in Penticostar.
In schimb, adorarea Sfintei Treimi pare a face mai degraba obiectul
expres al slujbei din Duminica Rusaliilor (vezi stihira lui Leon
Despotul, de la Slava…, la „Doamne, strigat-am” din slujba Vecerniei:
„Veniti, popoare, sa ne inchinam Dumnezeirii celei in trei
ipostasuri…”). De aceea, in arta iconografica rusa, praznicul
Cincizecimii e reprezentat de obicei prin cei trei ingeri din scena
„Filoxeniei lui Avraam” (asa cum a zugravit-o Andrei Rubliov). In
calendarele mai noi ale Bisericii ruse Sambata Rusaliilor e numita „a
Treimii” (Troitkaia), iar Duminica Rusaliilor e indicata ca „Ziua
Sfintei Treimi”.
sursa: crestinortodox.ro