De trei ori Fecioara

Sfânta Maică, în icoane, poartă trei steluţe, acestea fiind semnul fecioriei sale. Căci ea se cheamă şi se va chema pururea ,,de trei ori Fecioară”.

Un oarecare pustnic, pe numele său Evdichie, trăia în viaţă cuvioasă şi în învăţătura Sfintelor Scripturi. Nu departe de acesta sălăşluia un dascăl, care, citind Viaţa Maicii Domnului, s-a îndoit de faptul că aceasta poate fi şi Maică şi Fecioară în acelaşi timp. Cuviosul Evdichie cunoscând îndoiala dascălului, atât a făcut; mergând pe drum, lângă el fiind şi dascălul, şi lovind cu toiagul o piatră, a rostit: ,,Fecioară mai-nainte de naştere!”.

Şi pe dată, din acea piatră a răsărit un crin! Apoi a zis: ,,Fecioară în naştere!”. Şi a răsărit alt crin! Şi a mai zis pustnicul: ,,Fecioară după naştere a rămas!”. Şi atunci, tot din piatră, a răsărit un al treilea crin! Spăimântându-se pentru o aşa minune dumnezeiască, dascălul nu s-a mai îndoit în veci şi spunea tuturor oamenilor pe care îi întâlnea minunea cu ,,cei trei crini”. Aşa a rânduit Dumnezeu, ca această de trei ori Fecioară să fie mai slăvită decât heruvimii şi serafimii, să fie Maică a noastră a tuturor, Laudă a fecioriei, Cunună de fapte bune, Locaş vrednic şi pur pentru a-L primi pe Iisus, Porumbiţa cea fără de pată, Izvorul apei celei vii, Grânarul mântuirii noastre, Maica neamurilor toate şi Crinul frumuseţii Dumnezeieşti.

sursa: cristiserban.wordpress.com