miros de nard
miros de nard
plecăm de dimineață - miros de nard
cărări sub cedri
cu greieri ce mușcă din urechi
acoperind psalmodierea noastră
sunt zece acoperindu-și rănile cu frunze
scorburi se-nghesuie în trupurile lor
celule încă vii căzute între viermi
strigă mai tare decât moartea
Lumina cărărilor înguste
trimite ceata la înfățișare
nu zece nici doi ci unul de alt neam
își pune inima
în palmele
Celui ce i-a făurit aripile
și așteptă străpungere
