ORIZONT ORTODOX

Dacă te loveşte o nenorocire, nu te lăsa abătut, ci adu-ţi aminte că Domnul se uită la tine cu milă şi nu primi gândul: „Oare se va mai uita Domnul la mine când eu îl întristez?", pentru că Domnul este prin fire milă, ci întoarce-te cu credinţă la Dumnezeu şi spune ca şi fiul cel risipitor din Evanghelie: „Nu sunt vrednic să mă numesc fiul tău" [Lc 15, 21], şi vei vedea atunci cât eşti de drag Tatălui şi în sufletul tău va fi atunci o negrăită bucurie. Oamenii nu învaţă smerenia şi pentru mândria lor nu pot primi harul Duhului Sfânt şi de aceea lumea întreagă suferă. Dar dacă oamenii ar cunoaşte pe Domnul şi ar şti cât de milostiv, smerit şi blând este, într-un singur ceas s-ar schimba faţa întregii lumi şi în toţi şi în toate ar fi o mare bucurie şi iubire. Domnul Cel Milostiv ne-a dat pocăinţa şi prin pocăinţă totul se repară. Prin pocăinţă câştigăm iertarea păcatelor; pentru pocăinţă vine harul Duhului Sfânt, şi astfel cunoaştem pe Domnul. Dacă cineva a pierdut ...

Respingerea gândului de la prima lui arătare, adică de la atac (momeala) care nu e produsul nostru ci al Satanei. Aceasta înseamnă a păzi capul șarpelui. Atacul pare la început nevinovat: e gândul sau închipuirea unui lucru sensibil. Întâi e trimis porumbelul, ca pe urmele lui să se furișeze șarpele. Deci nu trebuie deosebit între gând bun și rău ci omul trebuie să le respingă pe toate, mai ales dacă e începător. La această respingere a gândului de la prima apariție rolul principal îl are atenția. Dacă totuși gândul a pătruns în minte, trebuie luptat cu el cu ajutorul împotrivirii; aceasta trebuie să zdrobească capul șarpelui. Atenția și împotrivirea trebuiesc însă unite cu rugăciunea neîncetată pentru a putea obține biruința. Dar pentru că diavolul se poate travesti în înger al luminii, amestecând gânduri la început bune în rugăciunea noastră, ca mai apoi să ne împrăștie mintea, este necesar ca rugăciunea să constea într-un singur gând – cel al lui Iisus. Aceasta este ru...

Pentru subtitrarea în limba româna, dați click în bara de jos pe Subtitles/CC

FOTO pelicanuldinpustiu.wordpress.com Puterea de a ierta este proprie celor care se apropie încet de despătimire, care au început să iasă cu încetul din această lume. Care sunt pricinile pentru care urâm un om, pentru care ne supărăm pe el? Are mai mulți bani? Ne-a păcălit într-o afacere? A mers în locul nos­tru într-o călătorie care se oferea de la lo­cul de muncă şi aşa mai departe. Toate acestea vin din alipirea noastră de cele materiale, de cele pământeşti şi trecătoa­re. În măsura în care ne desprindem de ele şi ne îndreptăm mintea către Dumne­zeu, către viaţa veşnică, ştiind că toate sunt deşertăciune, iertăm uşor. Nu este cu neputinţă să iertăm pe omul păcătos din faţa noastră. Pentru că Însuşi Dumnezeu l-a iertat. Aceas­ta este cugetarea cea mai de folos. Aceas­ta este raportarea pe care trebuie să o avem faţă de aproapele. Înainte de a-l judeca eu trebuie să mă întreb cum îl jude­că Dumnezeu pe el? Şi cum îl judecă? A murit pentru el! Dumnezeu l-a iertat. Vin oam...

Un sfânt, chiar şi cel mai izolat şi ascuns, “îmbrăcând goliciunea pustiului”, poartă pe umerii săi tot greul pământului şi noaptea păcatului, protejând astfel lumea de mânia lui Dumnezeu. Atunci când lumea râde, lacrimile sfântului pogoară peste oameni milostivirea divină. Înainte de a muri, un pustnic a rostit rugăciunea din urmă ca pe un amin menit să pecetluiască slujirea: “Fie ca toţi să se mântuiască, iar pămîntul să cunoască izbăvirea…”. Intrând în “comuniunea păcatului”, sfinţii îi trag pe toţi păcătoşii către “comuniunea sfinţilor”. Paul Evdokimov – Iubirea nebuna a lui Dumnezeu (pdf)

Metaniile în timpul rugăciunii lui Iisus sunt lăsate la libera alegere, după osârdie. La bobiţele mici faceţi metanii mici, iar la cele mari metanii mari. Câte? Câte voieşte sufletul, totuşi, stabilind acest lucru odată pentru totdeauna. Este mai bine să stabiliţi un interval de timp pentru această rugăciune: un sfert de ceas sau mai mult sau mai puţin. Noaptea este cel mai bun timp pentru rugăciune, mai ales miezul nopţii. ( Sfântul Teofan Zăvorâtul, Rugăciunea, Editura Egumeniţa, 2008, p.135) doxologia.ro

Conform Trinitas ”Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului a hotărât astăzi înaintarea propunerii de canonizare a părintelui Arsenie Boca către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române” Într-un interviu acordat anul trecut pentru Tribuna, Mitropolitul Laurențiu al Ardealului preciza legat de canonizarea atât de așteptată a Părintelui Arsenie că: „Cinstirea pe care i-o acordă credincioșii Părintelui, cultul acesta spontan, a determinat Biserica să înceapă procesul de canonizare prin cercetarea vieții și a lucrărilor minunate pe care Dumnezeu le-a împlinit și le săvârșește și azi prin alesul Său”. Tot atunci, Mitropolitul Laurențiu a explicat că durata procesului de canonizare depinde de lucrările Comisiei mitropolitane care „va alcătui un Studiu – Document amplu, ce va fi însușit de Sinodul Mitropolitan și va fi înaintat cu întregul dosar Preafericitului Patriarh Daniel, pentru a fi trimis Comisiei speciale a Sfântului Sinod, spre cercetare și avizare”. Ei bine, se pare că m...

Doxologia: Curs de supravieţuire ur­bană – Pr. Visarion Alexa

TRINITAS TV: Vasile Banescu avandu-l invitat pe Lect. univ. Laurentiu Gheorghe (Facultatea de Filosofie Bucuresti).

Părintele stareț Efrem, egumenul Sfintei și Marii Mănăstiri a Vatopedului, a acordat un interviu părintelui Sabin Vodă în care s-a referit la viața, lucrarea și minunile Sfântului Paisie Aghioritul. Interviul a fost transmis de postul de radio ”Reîntregirea” a Sfintei Arhiepiscopii de Alba Iulia din cadrul Patriarhiei Ortodoxe a României. sursa: pemptousia.ro

Fericitul întru pomenire, Gheronda Iosif Vatopedinul, vorbește despre cele două elemente absolut necesare luptei duhovnicești a monahului, despre care Hristos ne-a învățat mai întâi: lepădarea de sine și dragostea. Baza pocăinței este lepădarea de sine. Pentru că voința și plăcerea de sine și iubirea de sine și egocentrismul au fost cauza căderii, acestea, dacă nu vor fi smulse din rădăcină, nu este cu putință ca dumnezeiescul Har să se apropie de noi. Da! Cum altfel să ne umbrească Harul dacă nu vom deveni curați cu inima? Fără inimă curățită nu-L vom vedea pe Dumnezeu. Nu că nu-L vom vedea, dar nici nu-L vom simți. Pentru a ne curăța inima trebuie să arătăm pocăință adâncă, adevărată, pentru a convinge astfel dumnezeiescul Har – care, de altfel, nu poate fi înșelat în vreun fel – să intervină și să distrugă omul cel vechi și să-l creeze pe cel nou, restaurat și să ne înveșmânteze în hainele cele noi ale asemănării cu Dumnezeu. Nu au arătat acest lucru, în mod practic, milioane...

Căci cel smerit niciodată nu cade. Unde ar şi cădea cel ce e mai prejos de toţi, chiar şi de sine însuşi? Cei ce iubesc cu adevărat pe Dumnezeu nu s-au hotărît să-I slujească nici pentru împărăţie ca niş­te negustori pentru cîştig, nici pentru teama de mun­cile care aşteaptă pe cei păcătoşi, ci ca unii ce iubesc numai pe Dumnezeu însuşi şi pe Făcătorul lor şi cunosc, în temeiul unei rînduieli fireşti, că trebuie să umble în­tru buna plăcere a Stăpînului şi Ziditorului. Sf. Simeon Metafrastul - Filocalia

“Dacă vreți cu adevărat liniște în lume, nu suflați spre flacăra creștinismului, ci lăsați-o să lumineze!” Un film-eveniment ignorat de presa mainsteam: “DIMINEATA CARE NU SE VA SFARSI” – o poveste traumatica din diaspora românească. Filmul este scris si regizat de PREOTUL CIPRIAN MEGA.  ( cuvantul-ortodox.ro ) Scenariu, Regia: Ciprian Mega, DOP: Liviu Marghidan, Producători: Eirina Film si Scharf Film, Actori: Ela Ionescu, Oividiu Crisan, Valeriu Andriuță, Valer Dellakeza, Florentina Țile, Anamaria Moldovan, Mihai Stănescu. Montaj: Iulia Andriuță. Machiaje: Raluca Dacin Dimineata care nu se va sfârși/ The Very Last Morning from Eirina Film on Vimeo .

adiere de vânt liniștit nu vijelie sau cutremur și nici fulger îți preface peștera durerii în Împărăție făina și uleiul se-nmulțesc si corbul îți cunoaște vrerea nu te iubește Izabela seceta – dojană și-umilință – aduc din Cer făgăduința strigați mai tare poate doarme fulger și moarte răstoarnă îndoiala primești un foc ce-aprinde roți arunci în mantie o putere lumina Taborului îți luminează chipul cu trup transfigurat de două ori vei fi cu noi la Revenire 3.12.2018 // petre-nicandru jigorea

Film documentar TRINITAS TV - Mănăstirea Prislop și Părintele Arsenie Boca - Altar de rugăciune și jertfă

Pr. Prof. Dr. Ştefan Negreanu - UAV Arad – Facultatea de Teologie : În căutarea Luminii necreate, poetul-fizician depășește conceptele realității fizice, îndreptându-și atenția spre cercetarea lăuntricului. Credința, nădejdea și dragostea îi însoțesc spiritul poetic de-a lungul întregului său demers liric, aducând liniște unei adânci suferințe ce-a fost pătrunsă de iubirea divină, oferindu-ne prin versurile sale adevărate perle duhovniceşti, înmiresmate şi dureroase, dar şi flori înrourate de dimineaţa Învierii. Primiţi, dragi cititori, toate aceste daruri pline de emoții și de simțiri înțelegătoare, de la Petru-Nicandru Jigorea, ale Calvarului personal și purtării Crucii întru „Începătorul Învierii și deschizător al Raiului”. (fragment din "Cuvânt înainte") Prof. Dan Florița-Seracin - membru al Uniunii Scriitorilor : Și-a descoperit vocația de stihuitor la vârsta când cei mai mulți dintre confrații într-ale scrisului...

Cine sînt eu? Şi ce este fiinţa mea, dacă nu un lucru de scîrbă? La început e pămînt pe urmă putreziciune, iar mijlocul e plin de toată urîciunea. Iar mai departe: Ce este viaţa mea? Şi cîtă este? Un ceas şi apoi moartea. Ce-mi pasă mie de aceasta sau de aceea? Iată degrabă voi muri pentru că viaţa şi moartea o stăpîneşte Hristos. La ce mă în­grijesc eu şi mă gîlcevesc în deşert? N-am trebuinţă decît de puţină pîine. Iar ceea ce-mi prisoseşte, de ce îmi trebuie? Dacă o am pe aceasta, a încetat orice gri­jă. Iar dacă n-o am, să mă îngrijesc numai de ea, pen­tru nedesăvârşirea cunoştinţei mele, măcar că este Dum­nezeu care poartă grijă. Cuv. Petru Damaschin - Filocalia vol. 5

Iar voi, daca iubiti rugaciunea mintii, jeliti si plangeti cautandu-L pe Domnul Iisus. Si acesta se va descoperi ca iubire de foc care arde toate patimile. Si veti deveni ca cineva care este foarte indragostit, care numai ce se gandeste la persoana pe care o iubeste, ca ii tresare inima si incep sa-i curga lacrimile din ochi. O astfel de iubire dumnezeiasca si foc de dragoste trebuie sa arda inima voastra, incat numai ce va auzi sau va spune "Doamne Iisuse Hristoase, dulcea mea iubire! Maica, Preasfanta Fecioara, dulcea mea Maica!", de indata sa inceapa lacrimile a curge. Gheron Iosif - Marturii din viata monahala

Hristos spune: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”. Sfântul Apostol Pavel ne spune că „şi de trăim, şi de murim, ai Domnului suntem”. Deci nu vorbim despre morţi şi vii în Biserică, ci despre pururi candidaţi la înviere. Într-adevăr, dacă cei morţi ar muri, n-am putea face nimic. Dar pentru că cei morţi sunt vii, putem să facem totul pentru ei. Biserica nu este alcătuită doar din Biserica triumfătoare sau doar din Biserica luptătoare, ci din Biserica slujitoare. Cei morţi ne ajută cu rugăciunile lor, avem sfinţii de partea noastră, iar  cei vii se roagă ca cei morţi să se împlinească în lumina lui Hristos . Argument sunt toate cele patru Evanghelii. Învierea Mântuitorului Iisus Hristos este cel mai puternic argument al faptului că ne putem ruga pentru cei morţi. Spuneţi-mi, aveţi senzaţia că Maica Domnului în noaptea în care Hristos era în mormânt a mers la o bere rece? Credeţi că a mers să mănânce mielul de Paşti, când ea ştia că Mielul Hristos e sub piatră?! Există ...

Limonariu: "Un ceas ca 300 de ani" - Pilda citita si comentata de Pr. Stefan Negreanu. Pentru a asculta inregistrarea (10min si 7sec), porniti player-ul de mai jos: If you cannot see the audio controls, your browser does not support the audio element

Un pustnic l-a vazut pe un oarecare frate pacatuind si a inceput sa planga. "Vai mie! - zicea el. Fratele meu greseste astazi, iar maine voi gresi eu!". Dupa aceasta, intorcandu-se catre ucenicul sau, a adaugat: "In orice greseala va cadea de fata cu tine vreun frate si cat de grea ar fi ea, sa nu-l osandesti, ci trebuie sa fii incredintat ca tu gresesti mai mult decat el, chiar daca el ar fi mirean. Abatere de la aceasta pravila poti sa faci doar cand se intampla sa auzi pe cineva hulind pe Dumnezeu ori vorbind vreo erezie". sursa: crestinortodox.ro

Film documentar realizat de Arhimandritul Tihon, autorul cărții "Nesfinții sfinți". O frumoasă sinteză istorică despre viața Imperiului Bizantin, care s-a destrămat treptat pe mâna greșelilor pe care le-a făcut si nu numai. O lecție necesară nouă celor ce trăim în secolul XXI într-o Europă fără Dumnezeu.

SUPPORT PATREON: https://www.patreon.com/Neamtu