Postări

«Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pre noi»

Imagine
„Necontenit se repetă refrenul: «Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pre noi» (σωσον ημας). Niciodată nu i se spune însă: «Miluieşte-ne prenoi» (ελέησον ημας). Prin această expresie, adresată numai lui Dumnezeu, se afirmăcredinţa că noi depindem întru totul de mila lui Dumnezeu. «Mântuieşte-ne» adresatMaicii Domnului nu are sensul de mântuire ca operă înfăptuită de Hristos, ci de«scăpare» sau «izbăvire» din diferite greutăţi, necazuri, primejdii, ispite, care însă auşi ele o legătură cu mântuirea”
Preot Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia DogmaticăOrtodoxă, vol. 3, Editura I.B.M.O.R., ediţia a II ‑a, Bucureşti, 1997, p. 213.
sursa: pemptousia.ro

Dăruiţi-vă toată puterea lăuntrică binelui, adică lui Hristos

Imagine
Nu ajungeţi sfinţi vânând răul. Lăsaţi răul. Să priviţi către Hristos, iar El vă va mântui. În loc să staţi în afara uşii şi să alungaţi răul, mai bine dispreţuiţi-l, nebăgându-l în seamă. Năvăleşte asupra voastră răul? Voi dăruiţi-vă toată puterea lăuntrică binelui, adică lui Hristos. Rugaţi-vă: „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă.” Ştie El cum să vă miluiască, în ce chip. Şi când vă umpleţi de bine, nu vă mai întoarceţi spre rău. Deveniţi, prin harul lui Dumnezeu, buni. Unde să mai afle răul loc atunci? Se risipeşte!
Toate sunt cu putinţă împreună cu Hristos. Unde sunt osteneala şi strădania de a te face bun? Lucrurile sunt simple. Chemaţi-L pe Dumnezeu şi El va preface totul spre bine. Dacă-I daţi Lui inima voastră, nu va rămâne loc pentru celelalte. Când vă veţi îmbrăca în Hristos, nu veţi mai face nici o strădanie pentru virtute, căci v-o va da El. Vă apucă frica şi dezamăgirea? Întoarceţi-vă către Hristos. Iubiţi-L simplu, smerit, fără pretenţii, şi vă va izbăvi El Însuşi. S…

Multe sunt necazurile drepților

Imagine
Împotriva luptei şi a nevoinţei lăuntrice se pun întotdeauna piedici şi greutăţi din afară. Voi nu sunteţi din lume - spune și Domnul - Eu v-am ales, v-am desprins din ea; din acest motiv lumea vă urăşte. În lume veţi suferi. Şi, cu siguranţă, multe sunt suferinţele drepţilor.
Oricine ar fi, puternic sau neputincios, dacă va începe să împlinească voia lui Dumnezeu, din inimă curată, fară a căuta să placă oamenilor, ci ţintind numai spre slava lui Dumnezeu, imediat vor apărea duşmăniri, nevoi şi necazuri.
De aceea, toţi sfinţii - şi cu deosebire Isaac Sirul - consideră suferinţele ca semne deosebite ale virtuţii şi ale tuturor faptelor sufleteşti cu adevărat bune. Astfel încât, dacă faci un bine adevărat, te aşteaptă cu siguranţă suferinţa.
Sfântul Teofan Zăvorâtul, Viaţa lăuntrică
sursa: doxologia.ro

In schimbul harului, Dumnezeu iti trimite ispita

Imagine
Ceri har de la Dumnezeu? In schimbul harului iti trimite ispita. Nu rezisti luptei, cazi? Nu-ti mai da adaos de har. Iarasi ceri? Iarasi ispita. Iarasi infrangere? Iarasi vei fi lipsit. Trebuie, deci, sa biruiesti. Opune rezistenta ispitei pana la moarte. Pana cazi ca si mort nu parasi lupta, si atunci striga de jos: " Iisuse preadulce! Nu te voi parasi. Raman nedespartit de Tine si pentru dragostea Ta imi dau sufletul pe campul de lupta".
Si deodata se va arata pe campul de lupta Iisus si iti va spune: "Sunt aici. Incinge-ti mijlocul tau si urmeaza-Mi Mie!" Tu, plin de lumina si de bucurie: "Vai mie, jalnicul! Vai mie nevrednicului si netrebnicului! Auzul Tau am auzit mai intai, acum Te vad cu ochii mei" Atunci te umpli de dragoste dumnezeiasca si arde sufletul tau ca si cel al lui Cleopa. Si in vreme de ispita nu mai parasesti imbracamintea pentru a fugi gol, ci ai sa rabzi in necazuri, gandind: asa cum a trecut o ispita si inca una, asa va trece si ce…

Când vine Hristos în inimă, viaţa se schimbă

Imagine
Când Îl afli pe Hristos, este de-ajuns, nu vrei nimic altceva, te linişteşti. Devii alt om. Trăieşti pretutindeni unde este Hristos. Trăieşti în stele, în nemărginire, în cer împreună cu îngerii, cu sfinţii, pe pământ împreună cu oamenii, cu animalele, cu toţi şi cu toate. Acolo unde există iubirea lui Hristos, singurătatea se risipeşte. Eşti liniştit, bucuros, plin. Nici melancolie, nici boală, nici apăsare, nici frământare, nici tristeţe, nici iad.
Hristos este în toate gândurile tale, în toate faptele tale. Ai harul şi poţi suferi toate pentru Hristos. Poţi chiar şi să pătimeşti pe nedrept. Să rabzi nedreptăţi pentru Hristos, ba chiar cu bucurie. Precum El a pătimit, tot aşa poţi şi tu să pătimeşti pe nedrept. L-ai ales pe Hristos ca să nu pătimeşti? Ce zice Apostolul Pavel? Mă bucur în pătimirile mele (Col. 1, 24). Aceasta este religia noastră. Să se deştepte sufletul şi să-L iubească pe Hristos, să devină sfânt. Să se predea numai dragostei dumnezeieşti. Aşa şi El îl va iubi.
Când …

Sfantul Mare Mucenic Mina, ocrotitorul celor pagubiti

Imagine
Sfantul Mina este praznuit pe 11 noiembrie [..]. Este sfantul care ii ocroteste pe pagubiti, se arata grabnic ajutator celor nedreptatiti in procese si celor ce au pierdut ceva sau au fost inselati. [..]
Sfantul Mina este de origine egipteana. S-a nascut in apropiere de Memphis, stravechea capitala a faraonilor. A trait in timpul imparatilor romani Diocletian si Maximian. Ramane orfan pe cand era copil. Tatal i-a murit cand avea 11 ani, iar mama sa a murit la doar trei ani dupa acesta.
Sfantul Mina ajunge in armata imperiala, insa, pe 23 februarie 303, cand Diocletian a emis primul edict de persecutare a crestinilor, paraseste armata si se retrage in desert, dedicandu-se vietii ascetice. Dupa putin timp, Dumnezeu i-a dat puterea de a face minuni.
In vremea petrecuta in pustiu l-a intalnit pe Sfantul Macarie Egipteanul care i-a spus: "Ce cauti Mina, de unul singur, intre cer si pamant? Locul tau este printre oameni, ca acestia sa ia aminte la cuvintele si faptele tale. Daca ai sc…

Descifrând Misterul Vieţii (Design Inteligent)

Imagine
Este viata pe Pamant rezultatul unui cumul de factori (precum timpul, selectia naturala si sansa) care au favorizat independent aparitia acesteia? Ori, diversitatea si originea organismelor vii pot fi explicate printr-o cauza inteligenta? Unlocking the Mystery of Life exploreaza aceste intrebari si prezinta dovezi ce sustin o idee care ar putea revolutiona gandirea stiintifica - teoria designului inteligent.

Sf. Nectarie: „Chipul celui ce crede în Hristos”

Imagine
Cât de frumos este chipul celui credincios! Ce minunată este bucuria lui! Frumuseţea lui tainică te atrage, iar expresia feţei lui mărturiseşte credinţa în Dumnezeu. Calmul şi pacea ce se pot vedea pe chipul său sunt o reflectare a păcii ce se găseşte în sufletul său, în inima sa liniştită şi netulburată de nimic. Bunătatea zugrăvită pe faţa celui credincios mărturiseşte despre curăţia conştiinţei sale.
El se înfăţişează ca un om care s-a lepădat de tirania grijii permanente pentru cele lumeşti, grijă ce produce suferinţă sufletului, iar credinţa sa statornică în Dumnezeu este viu exprimată de trăsăturile chipului său. Credinciosul adevărat se arată a fi un om fericit. Şi este fericit pentru că are certitudinea originii divine a credinţei sale şi este convins de adevărul ei. Dumnezeu, în chip tainic, îi vorbeşte inimii sale şi o umple de bucurie sfântă. Inima şi cugetul său sunt dăruite lui Dumnezeu. Inima sa se încălzeşte de focul iubirii pentru Dumnezeu iar sufletul său aleargă deg…

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil

Imagine
In fiecare an, pe data de 8 noiembrie, Biserica cinsteste Soborul Sfintilor Mihail si Gavriil si a tuturor Puterilor ceresti celor fara de trupuri. Deci, pe 8 noiembrie nu ii praznuim doar pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, ci pe toate cetele ingeresti care nu s-au despartit de Dumnezeu. Lumea ingereasca a fost creata de Dumnezeu din nimic, nu din ceva preexistent si nici din fiinta Sa. Referatul biblic despre creatie nu vorbeste in mod precis despre crearea ingerilor. Sfintii Parinti afirma ca la creatie nu se vorbeste explicit despre ingeri din doua motive: evreii, inclinati spre idolatrie, ar fi cazut usor in ratacirea idolatra a popoarelor vecine si ca in cartea Facerii se urmareste numai infatisarea inceputului lumii vazute.
In ceea ce priveste ierarhia ingereasca, Dionisie Areopagitul vede cetele ingeresti in numar de noua, asezate in cate trei grupuri suprapuse: Serafimi, Heruvimi, Scaune; Domnii, Puteri, Stapanii; Incepatorii, Arhangheli, Ingeri. Biserica si-a dat consi…

Viata si minunile Sfantului Nectarie din Eghina - Documentar Trinitas TV

Imagine

Neincrederea de sine si speranta in Dumnezeu

Imagine
Cum poate cineva sa stie ca lucreaza cu neincrederea de sine ori cu perfecta speranta in Dumnezeu?
Deseori unii cred ca n-au nici-o incredere intr-insii si ca toata nadejdea lor este numai in Dumnezeu. Totusi, in realitate nu-i asa. Ei sunt siguri de biruintele lor. Dar daca se intampla esecuri in treburile lor, se intristeaza de declin, exaspereaza. Dar nu se opresc aici ci socot ca in viitor vor fi in stare sa faca ceva mai bun. Acesta-i un indiciu sigur ca inainte de declinul lor au fost increzatori intr-insii iar nu in Dumnezeu.
Iar daca supararea si necazul lor este mare e evident ca s-au increzut intr-insii si foarte putin in Dumnezeu. Fiindca cel ce nu are incredere in sine si nadajduieste in Dumnezeu, cand se intampla de nu izbuteste in ceva, nu-i tare surprins nici intristat asa de mult. El intelege ca acest insucces vine peste dansul din cauza incapacitatii lui si a putinei nadejdi ce are in Dumnezeu. Mai ales nu se mai increde in sine si sporeste nadejdea in Dumnezeu. Nu …

„omul cel duhovnicesc care se mântuieşte, se nevoieşte şi se numeşte lăuntric”

Imagine
Când harul dumnezeiesc lucrează asupra omului, în inima lui, atunci harul lui pătrunde acolo cu conştiinţa sa, iar după el şi toate puterile sufletului şi ale trupului. De aici legea pentru petrecerea cea dinlăuntru; ţine conştiinţa ta în inimă şi prin încordare adună acolo toate puterile sufletului şi ale trupului: Petrecerea înlăuntru este propriu-zis închiderea conştiinţei în inimă, iar adunarea încordată acolo a tuturor puterilor sufleteşti şi trupeşti este mijlocul cel esenţial sau lucrarea, nevoinţa. Totuşi, ele se nasc reciproc una pe alta, aşa că una nu poate fi fără de alta.
Cine e închis în inimă, acela e adunat, iar cine e adunat, acela e în inimă. Lângă conştiinţa din inimă, trebuie adunate toate puterile, şi mintea, şi voinţa şi simţirea. Adunarea minţii în inimă e luarea aminte, adunarea voinţii este veghea, trezvia, trei lucrări lăuntrice, prin care se înfăptuieşte adunarea de sine şi lucrează petrecerea cea dinlăuntru. Cine le are pe acestea şi încă pe toate, acela es…

4 Noiembrie - Sfântul Sfinţit Mucenic Nicandru, Episcopul Mirelor

Imagine
Sfântul Nicandru a fost luminat cu credinţa şi pus la lucrarea cea sfinţită de către Sfântul Apostol Tit. Deci, întorcând pe mulţi elini de la rătăcire şi aducându-i la Hristos, a fost prins de păgâni şi adus înaintea lui Livanie comitul, spre întrebare, silindu-l să se lepede de Hristos. Iar dacă a văzut că nu poate, a poruncit să-l lege de nişte cai iuţi şi, fugărind caii, să-l târască pe robul lui Hristos.     Deci, fiind târât îndelungă vreme, s-a înroşit pământul cu sângele lui, căci i se rănise trupul, lovindu-se pe pământ de pietre şi de lemne; şi era gata să moară, dacă Domnul nu l-ar fi întărit pe el, în nişte chinuri ca acestea.     După aceasta, fiind abia viu, l-au aruncat în temniţă şi-l chinuiau acolo cu foamea şi cu setea. Iar Domnul îl hrănea cu pâine cerească şi îi tămăduia rănile. Apoi, după câtăva vreme, iarăşi a fost scos la întrebare şi, nesupunându-se poruncii chinuitorului, a fost spânzurat pe lemn, strujit cu unghii de fier şi ars cu făclii.  …

drum lung

drum lung străbați
înveșmântat în noapte și în plâns
căutând ce încă nu cunoști
ești foc ce arde fără fum
te-ai vrea nestins ca jar de rug

suflet ce încă se silește-n trup
ca într-un cuib ce-așteaptă zorii
prea multe lovituri
dureri ce se revoltă
s-au adunat în tainița nevrutelor trăiri

de ar veni lumina s-o-ndrăgești
putere în cuvânt și mângâiere lină
să fie ce n-a mai fost și n-o mai fi
vei deveni iertare și iubire
-
suflet jertfelnic s-a împletit cu-al tău
blândețe frumusețe înflorită
un strigăt către Cer de mulțumire
că-L odihniți pe Dumnezeu

16.10.2018 // petre-nicandru jigorea

zidul

iarăși un zid îți stă înainte
și vezi mulțime de oameni
ce se muncesc între ziduri
încercuit visezi evadare
îngerii nu vin sau nu-i vezi
în noaptea așternută-ntre semeni

îți aștepți mama să vină
e lentă-n baston și-n grăire
îți recită o strofă ce-ai scris-o în grădină
și-ți amintești de evadarea prin cuvânt

în peșteri te ascunzi adesea
să scapi de zidurile ridicate peste nori
cioplești un lemn și scrijelești cuvinte
și-ți bucuri lacrimile în durere
ca părtășie
cu Lumina ne-nserată

11.10.2018 // petre-nicandru jigorea

singur

singur într-un colț de lume
aștepți să-ți începi drumul
prin razele multicolore
ai învățat să eviți umbrele
știi să străbați cărări înguste

lumea se vede pe sine difuz
întunericul dintre raze
învăluie hainele strălucitoare
și mașinile luxoase
e un timp al cernerii
te simți expulzat

urci poteci de munte
lași păduri de fag păduri de brad
pașii se lungesc spre luminișul
în care ești așteptat și auzi:
nu erai singur
eram și Eu cu tine
dar singur te-ai hotărât
să te desprinzi de lume
vino în bucuria Mea

11.10.2018 // petre-nicandru jigorea

corabia

plecați pe marea neîmplinitelor căutări
ne-am amăgit cântând săracilor din noi
am aruncat moartea peste bord
dar peștii deveniseră mai vii
păreau că râd

tu ai încercat să-mi reprimi revolta
eu căutam steaua căzută
era greu de suportat
căzuse prea repede

după ce am ars
tu cel mai mult
ai plecat
corabia rămasă doar cu mine plutește
plutește cu Duhul peste ape
poate va ajunge la tărâmul stelelor căzute
unde toți oamenii se iubesc
și-nalță stele

10.10.2018 // petre-nicandru jigorea

reflectoare

reflectoarele împânzesc bolta
dar nu prin ele aștepți străpungerea privirii
cer n-ai fost încă și pentru nimeni soare
te străduiești prin toate să treci în nemurire

în palme îți topești zăpada întristării
nici zidurile nu mai apără cetatea
tremuri în ritmul inimii rugânde
în palmele umezite îți răsare-o floare

îți amintești miridele de viață
nu-i numai roșu vinul
ci-i și sânge
și-n lacrimi strălucește un alt Soare

10.10.2018 // petre-nicandru jigorea

zbor

s-a potrivit un zbor
sincronul atinsese cuvânt de negrăit
sfiala și blândețea vindecau
întreaga prăbușire în
nemărginita înșelare

învins în semeție
simțeam că sunt privit lăuntric
înfrângerea ce-aduce bucuria -
nespusa vindecare

din nou în zbor
îmbrățișând acum o cruce
gândești un foc prin stele
durerea te cuprinde
în repetate rânduri -
urmându-ți zborul peste zare

găsești o cale de-ntâlnire
în visul meu
sfințenia-ți cuvântă veșnicie -
un tainic dor te mută-n neuitare

9.10.2018 // petre-nicandru jigorea

RFI Romania - Art Cultura, invitat diacon Sorin Mihalache

Imagine

labirint

Imagine

Sfantul Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir

Imagine
Sfantul Mare Mucenic Dimitrie este cinstit pe data de 26 octombrie. A trait in timpul imparatilor Diocletian (284-305) si Maximian (286-305). Din viata sa, inscrisa in Sinaxare, aflam ca a fost fiul prefectului din Tesalonic. Datorita calitatilor sale, este numit dupa moartea tatalui sau, guvernator al Tesalonicului. Tinand seama de faptul ca Dimitrie nu a ascuns ca este crestin, a fost intemnitat. In vremea aceea, crestinii erau trimisi ca pedeapsa, sa lupte cu gladiatorii. In aceste lupte, crestinii erau victime sigure. Potrivit traditiei, Nestor - un tanar crestin, cere binecuvantarea de la Sfantul Dimitrie sa-l omoare pe Lie, gladiatorul favorit al imparatului, pentru a pune capat luptelor sangeroase. Dimitrie il va insemna cu semnul sfintei cruci pe frunte si ii va spune: "Du-te si pe Lie il vei birui, iar pe Hristos Il vei marturisi". Prin rugaciunele Sfantului Dimitrie, Nestor reuseste sa-l strapunga cu lancea pe Lie. La finalul acestei lupte, imparatul Maximian poru…

Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir – 26 octombrie

Imagine
În aceasta luna, în ziua a douazeci si sasea, pomenirea Sfântului slavitului Marelui Mucenic Dimitrie (Dumitru), izvorâtorul de mir si facatorul de minuni, din Tesalonic.
Acesta a fost pe vremea împaratilor Diocletian si Maximian (284-305), tragându-se din Tesalonic, fiind din început evlavios si învatator al credintei celei în Hristos. Deci mergând Maximian la Tesalonic a fost prins sfântul si pus în temnita, pentru ca era vestit în dreapta credinta. Si laudându-se împaratul cu un om al lui ce-l chema Lie si îndemnând pe oamenii cetatii sa iasa sa se lupte cu el, caci întrecea acesta pe toti cei de vârsta lui la marimea trupului si la putere. Un oarecare tânar crestin anume Nestor, mergând la Sfântul Dimitrie unde se afla în temnita, îi zise: "Robule al lui Dumnezeu, vreau sa ma lupt cu Lie; roaga-te pentru mine". Iar sfântul însemnându-l la frunte cu semnul crucii, îi zise: "Si pe Lie vei birui si pentru Hristos vei marturisi". Deci luând Nestor îndrazneala din c…

Marea Unire din Sufletele Românilor

Conferința „Marea Unire din Sufletele Românilor” cu Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop

ai o scară?

- iată
ai ajuns mai sus de nori
de unde poți pune orice întrebare
- nu știu cum am ajuns aici
ai o scară?

- ți-ai zidit un orizont mai întâi
apoi zidind vertical
te-ai înălțat mult deasupra lui
nu te mai vezi din lume

toate cele de jos redevin origine
ascunzându-se-n materie
iar spiritele mari se ridică peste nori

- nu mă păcălești – vreau scara
ca apoi acolo jos
să-mi vindec rănile
să-mi construiesc cu temeinicie aripi
aripi de Duh

28.09.2018 // petre-nicandru jigorea

avânt

răstignit pe propria nefire
între lumină și întuneric vânez răbdare
cerul mă ține atârnat țintuit
stea ce ar strălumina pământul
dar înnegurează fără apel depășirea
de sine

stea suspendată pe lemn
devenire ce-și dorește înlăuntru să vieze
toate cele de sus odihnindu-le
mormânt dezgolit în lină tăcere
trup și sânge avântându-se-n lumină
bucură-te os căzut
spre cer întors
spre întâlnire

18 sep. 2018 // petre-nicandru jigorea

un gând trezit de neuitare

(lui răzvan și elenei)

un gând trezit de neuitare
a clipei lungă liniște spărgând
pe calea lunecoasă spre vecie
întoarce-n mine mari bucăți de timp

mugur de suflet în floare-mbrățișat
prin trupul ei
din univers și-n univers s-a scurs
și parcă nimănui grăind
un ropot de cuvinte în liniște s-a stins

o lacrimă se-aprinde tot mai sus
unde sferele îşi încetează glăsuirea
soborul stelelor le-a-ntâmpinat venirea
cu pace de altar
scăldată-n har

3.06.2018 // petre-nicandru jigorea

gându-mi rătăceşte-n veşnicii

gându-mi rătăceşte-n veşnicii
tăcerea-mi sfâşie esenţa firii
un licurici de viață mai pâlpâie în mine
mi-e tot mai noapte și mă doare

și totuși timpul îmi visează -
odihnă așteptând tăcerii
întreb fără cuvinte bezna moartă
iar infinitul îmi răspunde
cu a lui muțenie abisală

blândețe sângerie-mi curge
din crucea tremurândă
pământu-mi lăcrimează
Lumina mă vânează

2.06.2018 // petre-nicandru jigorea

De nicăieri

De nicăieri,
un foșnet viu de adevăruri
îmi sosește...
în flux zburând
peste pădurea gândurilor
ce frunzele își cade.

Inimi și palme,
iubire și ură
rascolesc feciorelnicul sâmbure
ivit dintru lumina
fără de sfârșit.

O ploaie de iertare
încolţește în inimă un cânt
- al Învierii,
pentru a doua palmă
obrazul întorcând.

1.06.2018 // petre-nicandru jigorea

Iordan

În cuget sunt aievea privitor,
sub soare îmi străbat pustia.
Nisipul păcatelor
prin tălpi rănește ființa
dezgolindu-mi viul,
de forma de țărână.

Se apropie ieșirea la râul vieții
și apa se întoarce...
Iordane, ce ți-e ție?

Ceasul rotește àcele-napoi,
iar florile în muguri se întorc.
Cu tinerețile-nnoite,
ca vulturul,
spre Cer voiește-mi zborul!

30.05.2018 // petre-nicandru jigorea