ORIZONT ORTODOX

Daca iubim cu intensitate si cu sinceritate, daca ne daruim sufleteste semenilor - lui Dumnezeu ne dăruim si pe Dumnezeu il iubim. Dragostea pentru semenii nostri este Har al Duhului Sfant intru noi. Sa iubim din toata inima noastra, sa ne daruim cu toata fiinta noastra - asa cum Mantuitorul Hristos ni s-a daruit! Golul lasat de plecarea - departe sau poate în vesnicie - a unei persoane iubite, va fi cu prisosinta umplut de dragostea pentru cei prezenti, daca-L lasam pe Dumnezeu sa salasluiasca in inima noastra. Cred ca dragostea de Dumnezeu și dragostea de semeni se zidesc una pe alta si ca nu conteaza punctul de pornire, ci finalitatea, care trebuie sa fie: Toata dragostea noastra pentru Dumnezeu, care este izvorul dragostei si prin care putem iubi toata faptura. Informaticienii ar numi acest lucru recursivitate, adica atunci cand in corpul de definire al unei proceduri, apelezi chiar procedura pe care tocmai o definesti, dar pe care n-ai definit-o inca. Cu alte cuvin...

Vino, lumină adevărată, Vino, viață veșnică, taină nerostită, Vino, comoară făr-de nume, chip neînțeles, Vino, lumină ne-nserată și bucurie nesfârșită! Vino, ridicare a multora căzuți, Vino, 'Nviere, așteptare neînșelătoare, Vino, Cel Ce nu poți fi văzut și nici atins, Vino, nume mult dorit și mult milostivă alinare! Vino, bucurie veșnică, cununa mea neveștejită, Vino, Tu, atât de mult dorit de chinuita mea viață, Vino, suflarea, dorirea și mângâierea nesfârșită, Vino, bucuria, slava și înmiresmata mea dulceață! (Adaptare după Rugăciunea Sf. Simeon Noul Teolog) Petru J. // Arad, 27.08.2016

Sfintii sunt cinstiti inainte de canonizare ! Sfantul Simeon Noul Teolog se ruga des catre parintele sau duhovnic, anume Simeon Evlaviosul, in aceasta privinta, el alcatuind o slujba si zugravind o icoana. Sfantul Paisie de la Neamt a adormit in Domnul in ziua de 15 noiembrie 1794, fiind inmormantat in biserica mare a manastirii. La scurt timp dupa inmormantare, ucenicii sai i-au scris viata si i-au zugravit o icoana, pe care au asezat-o pe mormantul sau. Datorita si situatiei politice a vremii, canonizarea oficiala a venit abia in anul 1988, din partea Patriarhia Moscovei, si in data de 20 iunie 1992, din partea Bisericii Ortodoxe Romane, proclamarea oficiala avand loc in ziua de 15 noiembrie 1994. Slujbele sfintilor Ioan din Kronstadt si Xenia din Sankt Petersburg au fost intocmite cu multa vreme mai inainte de canonizarea lor. La randul sau, parintele Serafim Rose a alcatuit un acatist in cinstea parintelui sau, Sfantul Ioan Maximovici (+1966), cu multi ani mai inainte ...

Vedeam un munte și un vârf golaș, Vedeam și norul de Lumină luminând, Ce lumea-n raze-gânditoare o scălda, Din Cer o diafană gingășie coborând. Natura-ntreagă dănțuia înmiresmată, Miresme minunate de nouă ori celeste, Păduri și păsări și izvoare, ca-ntr-un cor, Cântând cântare Celui Care Este. Dintr-o colibă mai apoi - un pustnic a ieșit, Curmându-mi visul pe care nu îl meritam, Spunându-mi că aceasta-i doar arvuna, Știind în Duh ce mult răpirea o doream. - De vei rămâne aici cu mine în pustie, Colibă ridicându-ți în astă vastitate, De vei răbda mulți ani de-acum-nainte Rugându-te și mulțumind de toate, De-ți vei lua pe umeri grele nevoințe, Nu vei cârti, ci vei cânta și vei slăvi: Veni-va-n tine o tainică putere, Iar jugu-ți de pe spate ușor va deveni. În viața ta neliniști nu vei mai avea. O bucurie smerită în Dragoste tu vei trăi. Plină de Har va deveni întreaga ta ființă, Iar norul de Lumină cu tine-n veci va fi. Petru J. // Arad, 23.08.2016

Astăzi am îmbrățișat Cerul. Ce mic era Pământul! Am înotat norii, M-am întâlnit cu Luna, Mi-am înstelat fruntea, Am văzut Lumina: Lumina Soarelui Dreptății. Petru J. // Arad, 04.08.2016

Părintele Ioan de la Sihăstria Rarăului

Să fugi cu toată puterea de discuțiile contradictorii prin care, chiar dacă par nevinovate, vrăjmașul diavol ne provoacă mândria sau ne risipește atenția. Vorbirea în deșert e un păcat pentru că ne rănește sufletul și ne desparte de Bucuria cea sfântă. Să te rogi pentru cei ce nu au ales încă această cale și să spui în gând cu rugăciune: „Doamne, binecuvântează-i pe ei și luminează-ne pe noi toți ca să cunoaștem și să facem voia Ta, ca să fim fericiți”. Sau doar să ceri binecuvântare pentru ei.  Așa, încet, încet, mulți se vor schimba odată cu tine iar alții te vor ocoli. Vor fi și dintre cei ce te vor necăji, dar tu să primești asta cu bucurie pentru că va fi o suferință „ca a Domnului”. Știi, nu putem să înaintăm pe Calea Bucuriei fără suferință, dar va fi altfel de suferință decât cea care te chinuie acum. Va fi plină de lumina sensului pe care îl are. Să învățăm să lepădăm orice suferință care nu are ca sens bucuria cea sfântă. Maica Siluana sursa: harrdelos.com

Pentru a asculta inregistrarea (15min si 25sec), porniti player-ul de mai jos: If you cannot see the audio controls, your browser does not support the audio element Pentru a download-a fisierul mp3, dati click aici...

Fratele i-a zis: ce este lumea? Iar batranul i-a raspuns: lumea este a lucra peste fire si a-ti implini poftele trupului tau si a te griji mai mult de trup decat de suflet, a-ti petrece viata ta ostenindu-te mai mult pentru cele trupesti decat pentru cele sufletesti si mai mult pentru agonisita trupeasca decat pentru cea sufleteasca. Aceasta este lumea, fiule. Intrebat-a un frate pe un batran oarecare, zicand: ce sa fac, parinte, sa ma mantuiesc ? Batranul i-a raspuns: mergi, fiule si sezi cu liniste si cu tacere in chilia ta si sileste-ti inima sa plangi si sa versi lacrimi din ochii tai! Asa fa si te vei mantui. Patericul egiptean

[...] ecumenismul acesta a denaturat rau de tot invatatura despre Biserica cea Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca. Mereu ii auzi vorbind despre unirea Bisericilor si despre refacerea unitatii Bisericii, ca si cum Biserica si-ar fi pierdut unitatea, si vin ei acum, prin intalniri ecumeniste, sa refaca unitatea Bisericii. Aceasta ratacire este o blasfemie adresata direct Domnului nostru Iisus Hristos. Fiindca Biserica este Trupul lui Hristos, iar a spune ca exista mai multe Biserici dezbinate, este tot una cu a spune ca s-a impartit Trupul lui Hristos in parti dezbinate. Parintele Cleopa pastra neabatut invatatura ortodoxa despre unicitatea si unitatea Bisericii. Biserica este Una, adica este unica si unitara. Iata, am aici cartea Parintelui, Calauza in Credinta Ortodoxa, editia a patra, ingrijita de Parintele Ioanichie Balan. Uite ce scrie Parintele Cleopa in aceasta lucrare, la pagina 111: Biserica lui Hristos este una, deoarece Mantuitorul a intemeiat o singura Biserica ...

16. Bucuraţi-vă pururea. 17. Rugaţi-vă neîncetat. 18. Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi. (1 Tesal, cap 5) 10. Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut. (Luca cap. 19) 4. Iar când Hristos, Care este viaţa voastră, Se va arăta, atunci şi voi, împreună cu El, vă veţi arăta întru slavă. 5. Drept aceea, omorâţi mădularele voastre, cele pământeşti: desfrânarea, necurăţia, patima, pofta rea şi lăcomia, care este închinare la idoli, 6. Pentru care vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării, (Coloseni, cap 3)

Despre minunile petrecute, ani de-a rândul, la Mănăstirea Bănceni (Ucraina), deja multă lume vorbeşte, în fapt de taină şi de bucurie. Aflată la doar 20 kilometri de Cernăuţi, de doar 14-15 ani, într-o pitorească aşezare românească, Mănăstirea aceasta şi-a dobândit deja renumele de lavră, în care Dumnezeu pogoară mereu, vizibil, dăruind binecuvântare. Aici, de câţiva ani, prin grija Pr. Mihail Jar (inima de foc a mănăstirii), aveau să-şi închine viaţa lui Hristos peste 100 de monahi şi peste 100 de măicuţe (aflate la altă ctitorie, în aşezarea românească a Boianului). Iar, ceea ce ţine cu totul de spaţiul minunii, undeva în apropierea Bănceniului, Părintele Mihail adăposteşte, în condiţii absolut de vis, peste 150 de copii orfani. Mulţi dintre ei, măcinaţi de boli fără leac, şi-au aflat aici izbăvirea. Trei fetiţe bolnave de SIDA, în ultimul stadiu, s-au vindecat, de curând, la rugăciunile obştii de aici către Mântuitorul, Maica Domnului a cărei icoană de la Boian plânge, şi către...

Pentru a asculta inregistrarea (21min si 31sec), porniti player-ul de mai jos: If you cannot see the audio controls, your browser does not support the audio element Pentru a download-a fisierul mp3, dati click aici...

Conferinta "Scara Raiului" - LOGOS Deva - 2016

Omul ar trebui sa-I rasplateasca cu smerenie lui Dumnezeu faptul ca l-a facut om. Faptul ca un om este om trebuie sa fie un argument suficient de puternic pentru a rasplati cu smerenie si umilinta locul unde a fost asezat de Dumnezeu in creatie; Sa privim frunzele copacilor cum se apleaca spre pamint de la inaltimea lor; frunza, podoaba copacilor se pleaca cu smerenie la pamint ca rasplata pentru inaltimea la care a fost zidita; smerenia este cea care o innobileaza; Te vad Dumnezeule in tacerea pomilor, cum dau marturie in tacerea lor despre Tine Care in tacere i-ai zidit si in tacere te binecuvinteaza; Te aud Doamne in glasul vintului care imnuri de slava inalta Celui ce i-a dat glas; Cita smerenie in fructul ce se pleaca la pamint plin de bunatatile Tale Doamne; cu cit este mai plin de bunatatile Tale cu atit mai greu sufera inaltimea la care este; plinatatea lui este smerenia: cu cit e mai plin cu atit este mai smerit, dar Dumnezeu l-a pus acolo ca prin pirga lui sa aduca pirga...

# “Prietenia consta in a face oamenii schimb de inima unul cu altul, pentru ca impreuna sa patrunda Taina lui Hristos. Numai un prieten poate fi atat de atent incat sa poata lua totul din inima altuia, sa-si insuseasca continutul inimii altuia integral si sa-l duca mai departe. Numai un prieten poate face asta, prietenul care are atentia suprema, avand incredere deplina in faptul ca cel ce-i vorbeste, din dragoste ii vorbeste. Prietenul iti crede dragostea, ceilalti mai putin”. # “Le spun mereu credinciosilor ca Mantuitorul nu scuza. Nu L-am vazut nicaieri, in Sfanta Scriptura, scuzand pe cineva. I-a spus El cuiva: “nu-i nimic daca nu poti chiar asa, fiindca Tatal Meu e bun si te iarta“? Dimpotriva, ne-a poruncit: “Fiti desavarsiti ca Tatal Meu!“. Nicaieri nu vom afla o alternativa. El il iarta, dar nu-l scuza pe cel ce-si socoteste de mica importanta greseala. Mantuitorul nu indreptateste ascultarea de sine. Dumnezeu nu e dur. Te iert, dar Tatal meu are dreptate. Nu voi, nici Eu,...

1. Înainte de Legea lui Moise nu ținea nimeni (nici drepții, nici păgânii) pe pământ vreo zi săptămânală sau zecimală, lunară sau anuală, dedicată lui Dumnezeu - Cel ce este, cel Viu, cel Adevărat - Creatorul cerului și al pământului. Nici Adam după cădere, nici Abel, nici Noe, nici Avraam, nici Iov, nici chiar Moise până să urce pe muntele Sinai, nu au ținut sabatul. Dacă era esențial de știut și mântuitor pentru ei Dumnezeu ne lăsa și mărturia lor expresă. Ba, mai mult, nici chiar Melchisedec, preotul lui Dumnezeu, prototipul profetic al lui Hristos nu a ținut sabatul. Pentru ei, cei drepți de dinaintea Legii Vechi a lui Moise, fiecare zi era importantă și ei I se închinau lui Dumnezeu prin rugăciune, viață curată și jertfe de animale. Apoi nici preoții Legii Vechi nu țineau sabatul ca zi de odihnă întrucât aduceau jertfe (munceau) dublu față de celelalte zile: ”Sau n-aţi citit în Lege că preoţii, sâmbăta, în templu, calcă sâmbăta şi sunt fără de vină?” (Matei 12, 5). 2. În cap...

Crestinul este omul bucuriei. Nu-i este strain rasul, dar nu rade de orice. Iar cand rade, nu o face din motive medicale: pentru a evita bolile cardiace sau ca sa-i creasca toleranta la durere, dupa cum marturisesc cativa semeni de-ai nostri. Rade pentru ca se bucura de viata. Iar cand rade, nu gasesti in el nimic grosolan, josnic sau afectat. Nu-l vezi tavalindu-se pe jos. Nu o face nici fortat, teatral sau artificial. O face cu delicatete, incat simti cum si prin zambet ti se daruieste. Dar cum diavolul nu doarme in rautatea sa, cauta sa se foloseasca si de ras ca sa-l castige pe om. Si asa se face ca rasul ajunge sa zamisleasca batjocura, ocara si vorbele rusinoase. De rasul acesta necuvenit trebuie sa ne ferim. In acest sens, Sfantul Apostol Pavel ne cere ca vorbirea desarta si gluma proasta sa nu iasa de pe buzele noastre: "Nici vorbe de rusine, nici vorbe nebunesti, nici glume care nu se cuvin, ci mai degraba multumire" (Efeseni 5, 4). Pentru ca multi am pi...

Un om tare simplu îi mărturisea Sfîntului Antonie: “Toţi vor fi mîntuiţi, numai eu voi fi pedepsit”. La care Sfîntul Antonie a spus: “Iadul există într-adevăr, dar numai pentru mine…”. Dacă reluăm formula Sfîntului Ambrozie: “Acelaşi om este deodată condamnat şi mîntuit”, putem spune că şi lumea în ansamblul ei este “deodată condamnată şi mîntuită”. Atunci s-ar putea ca iadul să-şi afle transcendenţa în însăşi chinurile sale. Acesta pare să fie sensul îndemnului pe care Hristos l-a făcut unui stareţ din zilele noastre, Siluan de la Muntele Athos: “Ţine-ţi mintea în iad şi nu deznădăjdui…”. Paul Evdokimov – Iubirea nebuna a lui Dumnezeu