ORIZONT ORTODOX

Download carte PDF aici... PATERICUL Egiptean by mircea eliade

In general, spunem ca Dumnezeu nu se supune vointei oamenilor. Cum am putea crede ca Dumnezeu ar fi in vreun fel constrans sa faca ceea ce doresc creaturile Sale impotriva vointei Lui? Cu toate acestea, noi deseori credem precum copiii ca putem face astfel incat, in loc ca noi sa ascultam de vointa Sa, El sa asculte de vointa noastra. Iar intr-o anumita zi din istoria omenirii, Dumnezeu S-a abandonat total in voia oamenilor, din voia Lui: "Atunci Iisus i-a zis: Intoarce sabia la locul ei, ca toti cei ce scot sabia, de sabie vor pieri. Sau crezi cumva ca nu pot sa-L rog pe Tatal Meu si sa-Mi trimita acum mai mult de douasprezece legiuni de ingeri? Dar cum se vor plini Scripturile , ca asa trebuie sa fie?". In noaptea istoriei oamenilor, implinirea Scripturilor, invocata de Hristos de multe ori, este o cheie spre intelegerea faptului ca, din momentul crearii lumii, Intruparea Fiului lui Dumnezeu era planuita si infaptuita in prezentul lui Dumnezeu. Dar, asa cum ne arat...

„De nu va prisosi mai mult dreptatea voastră decât a cărturarilor și a fariseilor, nu veţi intra întru Împărăţia Cerurilor.” Trăsătura cărturarilor: cunoaşterea legii, fără silinţă de a trăi potrivit legii. Trăsătura fariseilor: destoinicia purtării din afară, fără vreo grijă deosebită pentru îndreptarea simţirilor şi cugetelor inimii. Amândouă aceste stări duhovniceşti sunt osândite a rămâne în afara Împărăţiei Cerurilor. Aşadar, fiecare să primească de aici lecţia de care are trebuinţă. De învăţat legea evanghelică, e bine s-o înveţi; dar cu condiţia să-ţi rânduieşti viaţa pe potriva cunoştinţelor pe care le ai. În purtare caută să fii vrednic, dar vrednice să-ţi fie şi simţirile, dimpreună cu stările lăuntrice ale inimii. Sfântul Teofan Zăvorâtul - Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an sursa: doxologia.ro

Mărturia părintelui S.: „Pe când eram copil de nouă ani, pe data de 29 mai 1962 mă jucam cu alţi copii. Deodată unul dintre ei m‑a lovit foarte tare. Atunci mi‑am pierdut cunoş­tinţa. Apoi am văzut că sufletul meu ieşise din trup şi se îndrepta către un loc unde era foarte întuneric. Deo­dată a apărut un Înger luminos, care m‑a luat în braţe şi, aşa cum îl ţineam şi eu, a început să zboare în sus cu multă repeziciune. În drumul nostru vedeam vămile una deasupra celeilalte şi pe demoni stând acolo, dar noi treceam pe lângă ele la distanţă şi cu mare iuţeală. Ne‑au oprit însă la ultima vamă, fiindcă furasem stiloul unui coleg de‑al meu. Dar Îngerul i‑a spus: – Îl duc la Domnul. Şi astfel, am continuat drumul. Am ajuns apoi într‑un loc de deasupra căruia se revărsa multă lumină şi de aceea nu puteam privi decât în jos. Îngerul s‑a oprit puţin mai sus şi a spus: – Doamne, acesta este încă foarte mic. Atunci am auzit o voce dulce şi foarte frumoasă răspunzându‑i Îngerului...

Este o poveste simplă în Vechiul Testament. Ruth este una din cele două femei moabite care se căsătoreste cu unul din fii lui Elimelech şi Naomi. Când Elimelech şi fii Mahlon şi Chillion mor, lăsând in urma trei femei vaduve Naomi soacra o văduvă săracă, cu două nurori neevreice, ea a decis să se întoarcă în Israel. O noră, Orpah, isi ia de la ea la revedere decizand sa ramana cu neamul ei, iar cealalta noră Ruth spune ca nu se va desparti de ea si merge cu ea. Se hotaraste să renunţe la viaţa şi de cultura din Moab ca sa fie cu Naomi.

Despre timpul prezent Poate unii vor fi surprinsi, dar din punct de vedere fizic, timpul prezent nu exista. El poate fi reprezentat pe o axa a timpului printr-un punct (punctul neavand dimensiune), fiind doar o delimitare intre trecut si viitor. Clipa prezenta devine clipa trecuta in clipa urmatoare. Daca presupunem ca acea clipa are o durata de o milisecunda, atunci prezentul presupus (deci subiectiv) a fost de o milisecunda (fiindca a si trecut). Dar putem sa consideram clipa de o nano sau de o picosecunda... pana la zero. Concluzie: Prezentul fizic nu exista ca timp, el este doar o limita intre trecut si viitor. Si totusi Mircea Eliade scria: " Cum se face ca Timpul nu trece pentru sfinti, cum se face ca un sfant nu simte lucrul asta pe care-l simtim noi: ca trece Timpul. Un sfant nu traieste, ca noi, in Timp: traieste numai in prezent, nu are trecut; pentru el, Timpul nu curge ci intr-un anumit fel, neinteles, sta pe loc. Si eu tocmai asta intrebam: cum izbuteste el...

Conform traditiei dupa care, in ziua urmatoare marilor praznice, sar­batorim persoanele care au slujit ca instrumente ale evenimentului praznuit, sau care au avut un oarecare rol in savarsirea lui, a doua zi dupa Duminica Pogorarii Sfantului Duh, adica in Lunea Rusaliilor, Biserica ortodoxa praznuieste pe Sfantul Duh,,a treia persoana a Sfintei Treimi, precum indica Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizeci­mii : „intru aceasta zi, praznuim pe insusi Preasfantul si de viata faca­torul si intru tot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumne­zeu…”. In calendarele romnesti de perete aceasta zi e trecuta ca sar­batoarea Sfintei Treimi. Denumirea aceasta, de data mai noua, repre­zinta probabil o influenta catolica (la catolici Sfanta Treime e sarbato­rita in prima Duminica dupa Rusalii).  In sec. XII, nici in Apus nu era inca generalizata o asemenea sarbatoare, ci era privita in unele manastiri ca o inovatie; ea a fost stabilita def...

Pentru a citi sau a descarca, dati click aici...

Biserica Draganescu - prezentarea picturii de catre Parintele Savian Bunescu, ctitor si fost paroh timp de 62 de ani. Biserica Draganescu a fost pictata de catre Parintele Arsenie Boca. Amanunte aici...

Audiobook - din ultimile scrieri ale Pr. Arsenie Boca, extrase din cartea: „Omul imbracat in haina de in" si „Ingerul cu cadelnita de aur" Prima parte Partea a doua

Una dintre minunile Sfantului Nicolae , care a creat multa tulburare in randul comunistilor, incordati foarte tare in a o ascunde si a o trece in uitare, a fost cea petrecuta in ziua de 31 decembrie 1955, in localitatea ruseasca Kuibisev (actuala denumire a localitatii este Samara), pe strada Cikalov, nr. 84, 31. In noaptea de Anul Nou, la o petrecere intre tineri, o fata numita Zoia a inceput a dansa cu icoana Sfantului Ierarh Nicolae, datorita faptului ca prietenul ei, numit tot Nicolae, intarzia sa apara. In numai cateva clipe, un zgomot nefiresc a zguduit incaperea, iar o lumina orbitoare a tulburat privirea celor prezenti. Rezultatul: fata a ramas incremenita precum o piatra cioplita, cu icoana Sfantului Nicolae in brate. Medicii, chemati de urgenta, au ramas fara raspuns, nici unul dintre ei nemaivazand si nemaiauzind despre asa ceva. Nici macar acele de seringa nu puteau patrunde in trupul fetei. Impietrirea fizica a Zoiei a durat vreme de patru luni, in care comunistii, a...

Emisiuni realizate de D-l Eugen Marinoff – in perspectiva canonizarii Pr. Arsenie Boca. Vitralii-04-10-2013-Omul-Dumnezeul fără vreme Vitralii-09-08-2013-Societatea desăvârşită a Sfintei Treimi-partea 2   Vitralii-02-08-2013-Societatea desăvârşită a Sfintei Treimi-partea 1 Vitralii-26-07-2013-Cunoaşterea lui Dumnezeu Vitralii-19-07-2013-Suflete oarbe   Vitralii-12-07-2013-Ucigaşa Cetate! Vitralii-05-07-2013-Cine e Iisus Hristos? Vitralii-26-04-2013-Marele examen- partea 2 Vitralii-19-04-2013-Marele examen- partea 1  

Un excelent comentariu al Pr. Rafail Noica la filmul Ostrov . Pentru a-l asculta (24m:04s), porniti player-ul de mai jos: If you cannot see the audio controls, your browser does not support the audio element Pentru download click aici.. . (mp3 - 5.5 MB)

Filmul "Insula" (Ostrovul) - Rusia, 2006, calificat de numerosi critici ca fiind unul din cele mai reusite filme din ultimele decenii, a fost vizionat, potrivit unor estimari, de jumatate din populatia matura a Federatiei Ruse. Un film "pentru oameni si despre oameni", "Insula" are menirea de a readuce valorile spirituale ortodoxe in societatea capitalista, atee si materialista. Ostrovul dă un semnal bun pentru toţi... Obsedat de o crimă din tinereţe, personajul principal îmbătrâneşte devenind călugăr la o mânăstire pe o insulă, departe, spre Marea Albă. Prin rugăciuni, muncă sisifică şi izolare pe ostrovul lui dobândeşte sfinţenia şi darul exorcizării...... VIZIONARE PLACUTA!

APA - poate unii dintre noi credeam ca o cunoastem, dar nici macar oamenii de stiinta nu pot explica totul despre proprietatile si structura ei. In excelentul documentar de 80 de minute, veti afla cat de mult putem fi influentati de cele ce afecteaza apa pe care o consumam, veti primi raspunsuri interesante la multele intrebari ce se ridica in legatura cu “misterioasa” apa. Documentar despre APA from Vali Iovi on Vimeo .

Remarc în mine manifestarea unei dorinţe de a vedea . Aş vrea să văd totul, să înţeleg totul. Mă uit la mine, la semen şi la tot ceea ce mă înconjoară şi parcă nici văd, nici înţeleg. Lumea în care trăiesc şi pe care eu o creez, e o lume ce cultivă imaginea la scară mondială. Totul e imagine, e faţadă, totul e pe ecran, totul e bine ambalat şi atrăgător. Această lume mă urmăreşte la tot pasul. Muncesc ei precum şi ea mă munceşte pe mine. Sunt obişnuit cu asta, însă tocmai obişnuinţa cu ea mă oboseşte şi mă duce până la plictiseala de lume şi de vederea ei. Rămân totuşi cu dorinţa de a vedea altceva sau pe Altcineva în această lume. Am încercat să-l surprind pe Zaheu cu dorinţa lui de-a-L vedea pe Cel Nevăzut, de-a-L privi pe Cel a cărui privire era de mult îndreptată asupra lui şi am rămas doar cu uimirea gestului său. Am încercat să adopt privirea spre cele smerite cu care s-a îndreptat Vameşul şi n-am putut face altceva decât să-l admir. Mi-L închipui pe Tatăl gătit d...

în memoria preotesei Maria Negreanu   Maria Maria, ultima oară la cimitirul Sf. Mănăstiri Prislop; a poposit puţin în faţa locului unde avea să fie îngropată peste puţin timp, lîngă mormîntul mamei, preoteasa Laurenţia  [...] Ţin minte că afară era urît, ploua-ningea, şi am început să mă uit pierdută spre fereastră. M-a copleşit sentimentul acut că pierd ceva definitiv. Ţin minte că m-am surprins plîngînd şi nu înţelegeam ce mi se întîmplă. Şi m-am gîndit aşa, cu o stăruinţă neobişnuită la Maria, cumnata mea, că ar trebui să o sun să văd ce mai face. Vorbeam rar, de obicei nu răspundeau la telefon decît după insistenţe lungi. De multe ori nouă acest fapt ne tăia tot avîntul comunicării. Eram la masă, a urmat acel telefon care ne-a încremenit gesturile şi ne-a lăsat fără grai. Maria murea, se stingea la 34 de ani, în urma unui accident în drum spre botezul finuţei Anastasia, pe care n-a apucat să-l mai împlinească ca naşă. Am aflat, mai apo...