ORIZONT ORTODOX

Troparul Sfântului Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop – Pr. Vlad Roșu

Pr. Lucian Farcașiu: „Înălțarea Domnului” (29.05.2025)

Pe Hristos să-L privim ca pe prietenul nostru. Este prietenul nostru. O adevereşte El însuşi când zice: Voi sunteţi prietenii Mei...(Ioan 15, 14). Ca la un prieten să ne uităm şi să ne apropiem de El. Cădem? Păcătuim? Să alergăm către El cu iubire şi încredere; nu cu teamă că o să ne pedepsească, ci cu îndrăzneala pe care ne-o va da simţirea de prieten. Să-I spunem: Doamne, am făcut-o, am căzut, iartă-mă". Dar, în acelaşi timp, să simţim că ne iubeşte, că ne primeşte cu gingăşie, cu iubire, şi ne iartă. Să nu ne despartă păcatul de Hristos. Când credem că ne iubeşte şi îl iubim, atunci nu ne simţim străini şi despărţiţi de El nici când păcătuim. Ne-am încredinţat de iubirea Lui şi oricum ne-am purta, ştim că ne iubeşte. Dacă îl iubim cu adevărat pe Hristos, nu există teama de a pierde cinstirea pe care I-o dăm. Pe aceasta ne sprijină cuvântul Apostolului Pavel: Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea... Căci sunt încredinţat că nici moar...

Pr. Ștefan Negreanu: „Vindecarea orbului din naștere” (25.05.2025)

Hristos este iubirea noastră; dragostea noastră Hristos este bucuria, lumina cea adevărată, fericirea. Hristos este nădejdea noastră. Legătura cu Hristos este iubire, este dragoste, este înflăcărare, este dorinţă arzătoare după cele dumnezeieşti. Hristos este totul. El este iubirea noastră, El este dragostea noastră. Dragostea lui Hristos este o dragoste ce nu se poate pierde. De acolo izvorăşte bucuria. Bucuria este Hristos însuşi. Este o bucurie ce te face alt om. Este o nebunie duhovnicească, dar în Hristos.  Aceasta este religia noastră. într-acolo trebuie să mergem. Hristos este Raiul, copiii mei. Ce este Raiul? Este Hristos. Raiul începe de aici. Este exact acelaşi lucru: cei care îl trăiesc aici pe pământ pe Hristos, trăiesc Raiul. Aşa este, întocmai cum vă spun. Este adevărat, credeţi-mă! Lucrarea noastră este strădania de a afla chipul în care să intrăm în lumina lui Hristos. Să se deştepte sufletul şi să-L iubească pe Hristos, să devină sfânt. Să se predea dragoste...

Pătimirile Sfântului Ilarion Felea - Pr Stefan Negreanu

Cercetează-te în fiecare zi, ce ai păcătuit şi, dacă te vei ruga pentru păcatele tale, Dumnezeu te va ierta. Dacă un frate se apucă să vorbească de rău pe altul faţă de tine, nu-l asculta şi nu păcătui împotriva lui Dum­nezeu, ci zi-i cu smerenie: „Iartă-mă frate, că sunt un ti­călos; ceea ce spui este despre mine şi nu o pot răbda". Dacă un frate te-a nedreptăţit şi cineva îl vorbeşte de rău faţă de tine, păzeşte-ţi inima, ca nu cumva răul să se aprindă în tine; adu-ţi aminte înaintea lui Dumnezeu de păcatele tale, că voieşti să ţi le ierte şi nu răsplăti cu rău aproapelui. Dacă pleci undeva cu fraţi necunoscuţi, şi dacă se vede că sunt mai mici decât tine, dă-le cinstea cuvenită celor mari. Dacă se întâmplă să intri la un prieten, lasă-i pe ei să treacă întotdeauna înainte, fie la spălat, fie pentru a fi serviţi şi nu te purta ca şi cum ei ar fi primiţi pentru tine, ci dă-le cinste, zicând: „Pentru voi mi s-a făcut această primire". Dacă, fiind în căl...

Pr. Ștefan Negreanu: ”Sfinții Constantin și Elena” (21.05.2025)

Acest mare între împăraţi, fericitul şi pururea pomenitul Constantin, a fost fiu al lui Constanţiu, care se numea Clor, şi al cinstitei Elena. Constanţiu a fost nepot de fiică lui Claudiu cel ce a împărăţit în Roma mai înainte de împărăţia lui Diocleţian şi a lui Carin. Acest Constanţiu, după ce a fost primit de Diocleţian şi de Maxenţiu Erculiu ca să fie părtaş al împărăţiei lor, când Maximian Galeriu dimpreună cu alţi prigonitori, cu tărie ridicaseră prigonire asupra tuturor creştinilor, el singur întrebuinţând blândeţea şi mila, mai vârtos pe cei ce se luptau pentru credinţa lui Hristos îi întrebuinţa sfetnici şi părtaşi ai slujbelor împărăteşti. Învăţând el buna cinstire pe Constantin fiul său cel iubit, care după acestea s-a numit întâiul împărat al creştinilor, l-a lăsat moştenitor al împărăţiei sale, în insulele Britaniei. După ce Constantin a fost înştiinţat de lucrurile necinstite, desfrânate, pierzătoare şi proaste, pe care le făcea în Roma, Maxenţiu, fiul lui ...

Si cat de mult am fost incercat la inceput! Tot spatele meu pana jos se umpluse de bube cat lamaia. Ma luptam cu patima, fara sa-mi schimb nici camasa de piele, nici haina. Mi-am pus in spate un rucsac si am dat ocol intregului Munte Sfant. Toate acele bube s-au spart singure si supurau pana la picioare. Si nu m-am schimbat, cum am spus, luptandu-ma din rasputeri si indurand totul. Camasa mea de piele se imbibase de materia care curgea. In gaurile ranilor puteai introduce degetul. Si nu am patit nimic. Pana astazi orice boala vine asupra mea o primesc cu multa bucurie si cu speranta ca-mi poate aduce somnul cel vesnic, sa ma aflu alaturi de Domnul meu Iisus Hristos. Dar nu a venit inca ceasul. Va veni insa curand. Moartea, care pentru multi este un lucru mare si infricosator, pentru mine este odihna, este un lucru dulce care va pune capat necazurilor lumii. Si o astept clipa de clipa. Gheron Iosif Marturii din viata monahala

Pr. Lucian Farcașiu: „Duminica Samarinencei” (18.05.2025)    

Biserica este viaţă nouă în Hristos. În Biserică nu există moarte, nu există iad. În Evanghelia lui Ioan se spune: Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac (Ioan 8, 51). Hristos desfiinţează moartea. Cel ce intră în Biserică se mântuieşte, devine veşnic. Viaţa este una, o curgere fără de sfârşit în care nu există moarte. Cel ce urmează poruncilor lui Hristos nu moare niciodată.  Moare după trup, după patimi, dar se învredniceşte a trăi încă din această viaţă în Rai, în Biserica noastră, iar apoi în veşnicie. Cu Hristos, moartea devine puntea pe care va trebui să o trecem cândva pentru a continua să trăim în lumina cea neînserată. [...] Ceea ce ne preocupă este iubirea , slujirea lui Hristos şi aproapelui său. îndată ce ajungem la măsura de a simţi bucuria, iubirea, slujirea lui Dumnezeu fără de nici o teamă, atunci putem să spunem: Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine (Gal. 2, 20). Nimeni nu ne împiedică să pătrundem această taină. Sf. Porfirie Kav...

Toate sunt ale Tale, Doamne. Ce am eu să nu fi primit? Și eu sunt al Tău, m-ai dat cu împrumut lumii. Părinții mei au dorit, fără să știe pe cine, iar Tu m-ai dat pe mine lumii, prin ei; Dragostea Ta prin dragostea lor. Atâtea frumuseți, atâtea lucruri minunate am primit și le-am prăpădit. Și nu e vorba doar de lucruri, ci de inima curată, de sinceritatea și neprihănirea copilăriei, de sentimentele și emoțiile adolescenței și multe altele. De mi le vei cere îna­poi, nădăjduiesc că mă vei ierta că nu le mai am, dar cău­tând, în timp, Te-am aflat pe Tine, Dragoste mai presus de fire, mai presus de cuvânt. Nu vreau să mă mai despart de Iubirea vieții mele, de Bucuria inimii mele, de Tine, Iisuse al meu! Cum nu Ți-ar aparține inima mea ce o am de la Tine? Dar viața mea toată? Ce mă fac eu, Doamne, fiindcă viața ce mi-ai dat-o curată, nu mai este așa? Vai mie! Dar nu mă las de Tine. Te voi slăvi oriunde aș fi. Slavă mi­lostivirii Tale, Doamne! File de jurnal duhovnicesc

Sfaturile parintelui Pantelimon de la manastirea Oasa 1/3: Parintele Pantelimon de la Oaşa: TINERETEA... de medialert 2/3: Parintele Pantelimon de la Oaşa: VIATA IN... de medialert 3/3: Parintele Pantelimon de la Oaşa: DUMNEZEU... de medialert

Pr. Ștefan Negreanu: ”Vindecarea slăbănogului” (11.05.2025)

O viață închinată smereniei  Părintele Dionisie Ignat a apărut pe lume în ţinutul Moldovei, comuna Vorniceni, judeţul Botoşani, la data de 22 septembrie 1909. A fost cel de-al optulea copil într-o familie de ţărani simpli, dar foarte evlavioşi. Îl vor boteza cu numele de Dumitru. Rămâne orfan de tată la o vârstă foarte fragedă: împlinise un an şi ceva când Domnul l-a chemat la Sine pe tatăl său, Ioan. Datorită contextului social-istoric extrem de dificil, determinat de declanşarea, apoi de efectele Primului Război Mondial, Dumitru termină doar patru clase primare, evidenţiindu-se prin rezultatele bune obţinute la învăţătură. Mai târziu va mai face doi ani de şcoală profesională. În 1923 îmbracă chipul îngeresc monahal. În hotărârea sa de a-şi închina viaţa Domnului a cântărit exemplul fratelui său, Gheorghie, care era mai în vârstă decât el cu zece ani. Gheorghie alege să vieţuiască în Schitul Măgura din ţinutul Moldovei, iar la călugărire primeşte numele de Gh...

Suntem fericiţi atunci când îi iubim în taină pe toţi oamenii. Vom simţi atunci că toţi ne iubesc. Nimeni nu poate ajunge la Dumnezeu dacă nu trece prin oameni. Căci cel ce nu-l iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, cum poate să-L iubească? (I Ioan 4, 20). Să iubim, să ne jertfim pentru toţi dezinteresat, fără să căutăm răsplată. Atunci se pune omul în rânduială. O iubire care cere răsplată este interesată. Nu este curată, adevărată, sinceră.  [...] Putem ajunge foarte uşor la această măsură. Este trebuinţă de bună vrere, iar Dumnezeu este gata să Se sălăşluiască înlăuntrul nostru. Bate la uşă şi noi le facem pe toate, precum scrie în Apocalipsa lui Ioan. Se preschimbă cugetarea noastră, scapă de răutate, devine mai bună, mai sfântă, mai ageră. Însă, dacă nu deschidem Celui ce bate la uşă, dacă nu avem cele pe care le voieşte El, dacă nu suntem vrednici de El, atunci nu intră în inima noastră. Dar spre a deveni vrednici de El, trebuie să muri...

Pr. Lucian Farcașiu: „Duminica Mironosițelor” (4.05.2025)

Pr. Octavian Blaga răspunde întrebării: Este diferență între Dumnezeul Vechiului și Noului Testament? (VIDEO) Sursa: Youtube canal - PE DREPT CUVÂNT